'par (la porc)’, [vóh>s] — ’par (la alte animale)’, [kapyfb] — ’copità (de cal)’, [nayà] — ’picior’; [zyvót], [pùzT>], [br'uxT>] — ’abdomen, burtà (la animale)’; [xr'e’b'ót] — ’coloana vertebralà’ (v. rus. n03B0H0iiHHK, xpeóeT -pop.), [l'zyk] — ’limbà’, [yubà, — y ’buzà’.. — e, [nózdr'"b] — ’narà’ (v. rus. H03flpa sg., accentui trece de pe ultima pe prima silabà1), [ryli] — ’rit (la porc)’, [rot] — ’bot (la vaca, cal)’, [króu] — ’singe’, [zolfi'] — ’fiere’, [p'e‘£ónki>] — ’ficat’ ; [l'óxkyjb] — ’planami’, [k'ismany] — ’intestine’. Ultima denumire pare a fi specifica graiului. La Dal' fi P. ea nu figureaza ; H. dà pentru intestine denumirea cunoscutà fi rusei — kuiuko (242), [ylas, — zy] — ’ochi’, [rox] — ’corn’, [lys'im] — ’semn alb in frunte la cal, stelutà’ (acelafi sens notat la Dal', II 276, avind accentuatà prima silabà).
    Am ìnregistrat fi citeva verbe : [zuiót’] —’rumegà (se spune doar despre vacà)’; [vóibt'] — ’urlà’, [làiet'] — 'latrà’, [xarc'ft'] — ’mìriie (despre dine)' ; [m'aùk-bjbt'] — ’miaunà’, [r'e’v'ót'] — ’muge (vaca)’; [ierz'ot'j — ’necheazà fon. cunoscutà pentru limba ucr. cu i prot.)’; [vzdóx]— ’a pierit (despre (acà)’.
II.	CUVINTE REFERITOARE LA REGNUL VEGETAL
    Denumirile referitoare la regnul vegetai : livadà, gràdinà de legume, fiori, cit fi unii termeni din agriculturà vor fi analizati in cadrul unei singure categorii2. Numàrul cuvintelor ce aparfin acestei categorii este redus, dat fiind specificul teritoriului. Locuitorii se bucurà de putin teren arabil, majoritatea spafiului e ocupatà de apà. Satul este afezat pe un grind fi foarte aproape trece vechiul brat al Duna rii.
    In majoritatea cazurilor locul de lingà casà, redus ca intindere, este folosit atit pentru gradina de zarzavat fi pentru cìtiva pomi fructiferi foarte raspindifi aici ca gutuiul, caisul, màrui, cit fi pentru fiori.
    Am retinut ca deosebit de prefioase pentru istoria graiului douà denumiri din domeniul agriculturii fi anume verbul [aràt'] (III sing. [ar'ót']) pentru ’a ara’ fi substantivul [pluy] (-x?) — plvig — ca denumiri care s-au pàstrat in grai din cele mai vechi timpuri, cind vorbitorii, inainte de afezarea in aceste locuri, se ocupau, probabil, mai intens cu agricultura. Ìn genere, uneltele agricole lipsesc, cu atit mai mult mijloacele mecanizate, moderne, foarte cunoscute in alte regiuni ale fàrii fi chiar in alte raioane ale acestei regiuni. Excepfie fac doar cele mai necesare ca [lapàti] — ’lopatà’, [bbranà] — ’grapà’, [s'erp], [v'éiilki], [yràbl'i].
    Obifnuite sint denumirile [kamys] — ’stuf’, [papusà] — ’porumb’ ; [z^ti], secarà' ; griul de toamnà pàstreazà vechea denumire [azimkt] (fem.) (v. rus. 03HMb, ucr. 03HMHHa), care nu mai poate fi consideratà ca derivai in absenfa cuvintului [ózim'] (v. rus. py^na), deci ca diminutiv. Denumirea nu figureazà la Dal' in aceastà formà. Defi griul se cultivà in cantitàfi reduse fi piinea fi fàina sint procurate de la magazinul alimentar din sat in orice perioadà a anului, denumirea amintità este cunoscutà bine fi de copii.
     1	Accentui va fi studiat ìntr-un paragraf separat in cadrul foneticii graiului. Men^ionam cà graiul oferâ numeroase exemple de schimbare a accentului. Are loc schimbarea ìn ambele direc^ii : de la inceput câtre sfîrçit çi invers.
     2	Flora deltei urmeazä a fi cercetatä separat.
117