Bulgaria), dar dovada lor nu este peremptorie, din motivul arâtat mai sus. Cercetàrile ulterioare, atit in domeniul toponimiei istorice slavo-romine, cit si in acela al geografici lingvistice, vor aduce, farà indoiala, noi precizari in aceastà problema importanti a rela^iilor slavo-romine.
    Hartile Atlasului lingvistic romìn intocmite pina in prezent permit stabilirea ràspindirii geografice a citeva sute de cuvinte de origine slava — fie „slave daco-moesice“, fie imprumuturi mai noi din bulgara, sirbocroatà, ucrai-neanà si chiar din slavonâ (medio-bulgarâ, rusa sau sirbà), polonâ si rusa. Cele mai multe dintre eie apartin, aça cum s-a arâtat, celui mai vechi strat lexical (prezentind trâsâturi fonetice slavo-bulgare) çi sint raspindite pe intreg teritoriul limbii romine sau aproape pe intreg teritoriul (atunci cind apar sinonime „teritoriale“ de alta oiigine, uneori tot slave, dar mai noi). Printre acestea pot fi menzionate :
    1.	Cuvinte referitoare la agriculturâ : plug, plugar çi plugàrit (ALRM n I 7, 8)1, ogor (ALRM n I 21, 22, Impr. h. 1, 2), plaz (ALRM n I 16, 240, Ìmpr. h. 4), snop (ALRM n i 45, 81, 57, aici h. 1), stog, claie (partial sinonime, ALRM n I 50, 91, Ìmpr. h. 7,8).
     2.	Cuvinte referitoare la prelucrarea inului, cinepii, linii : razboi (de {esut) (ALRM n I 300, împr. h. 11), sucalâ (ALRM n II 456) teavâ (ALRM n II 485).
    3.	Cuvinte referitoare la casa, gospodârie, açezâri omenesti : gradina (ALRM n I 141, ALRM n I 187, aici h. 2), cotet (ALRM II, 348, 349; ìmpr. h. 15,16) ; Pîrleaz (ALRM II 298), zid si a zidi (ALRM II 275, 276), slìlp (ALRM II 299), Urna (ALRM II 277), polita (ALRM II 368, ALRM n I 217, aici h. 3), ulità (azi numai la sate; ALRM n [2613])2.
    4.	Nume de unelte, instrumente tehnice, obiecte casnice çi diverse : greblâ (cf. ALRM n I 42), elette (ALR n II 524, ALRM II 326 : elette defoc), teslâ (ALRM n I 372), dalia (ALRM n I 366, ìmpr. h. 10), sfredel (ALRM n 1 363, 374, aici h. 4), tesala, cesala (ALRM n I 201, ìmpr. h. 12), strung, strug (ALRM n I 362, ìmpr. h. 9), tocilâ si tocilar (ALRM n I 339), scoaba (ALRM n I 376, aici h. 5), perna, perina (ALRM II 364, aici h. 6), elei (ALRM n I 330), gunoi (ALRM II12, ALRM n I 202), virf (de ex. vìrful limbii: ALRM 147).
    5.	Cuvinte referitoare la hranâ si îmbrâcâminte : hranâ çi a hrâni (cf. ALRM n I 199), slâninâ (ALRM n [4140), izmene (ALRM n [3307]).
    6.	Nume de animale çi pâr|i ale corpului lor : pinteni (ALRM n I 182, aici h. 7).
    7.	Nume de plante si parti ale lor : hrean, hirean (ALRM n I 134, aici h. 8), pir (ALRM n [6283]), ftevie (ALRM n (6308)], boz (ALRM n [6326]), buruieni, bureni (ALRM n I 31), trestie (ALRM n [6284]), râchitâ (ALR n III 627, cf. çi ALRM n I 411), ccajâ (ALRM n I 414, aici h. 9).
    8.	Cuvinte care denumesc forme de relief, ape, fenomene aie naturii, no^iuni legate de timp : val (cf. cu sensul 'sul de pinza’: (ALRM n I 316, aici h. 10), iezer (mai aies in mun^i, cf. ALRM n [2512]), nisip, nàsip (cf. ALRM
I	3, împr. h. 14: nisipos), poiana ALRM n I 398, aici h. 11), pestera (ALRM n [2481] ), zori (ALRM n [2376]), vreme (ALR n III 776, 786), ceas (ALR n III 756, 754).
     1	Citàm, de régula, hàrfcile ALRM, ca fiind mai clare din punct de vedere lexicologie. De asemenea, unele hàrÇi se citeazâ dupà S. Puçcariu, Limbo, romtnâ, I, Bue,. 1940, çi dupa lucrarea noastrà Imprumuturi...
     2	La hàrfile încà nepublicate çi nenumerotate la data consultarti aie ALRn çi ALRMn se citeazâ în paranteze drepte numàrul întrebàrii din ancheta acad. E. Petrovici.
35