acest cuvint : hufulii1 fi lipovenii2. Se pot aduce fi alte exemple de cuvinte romi-nefti pàtrunse in mai multe graiuri slave in modindependent. In asemenea cazuri e vorba, separe.de un fel deafinitate comunà a graiurilor slave pentni anumite cuvinte fi imbinàri de cuvinte rominefti, dictatà, poate, de considerente de ordin expresiv. Altfel e greu sà ne explicàm de ce in cazurile de mai inainte nu s-a folosit cuvintul sila, existent fi in bulgarà, fi in ucraineanà, fi ìnrusà.
    Pe de altà parte, trebuie sà se aibà in vedere cà nu totdeauna cind anumite forme, construc|ii sau sensuri lipsesc in limbile slave literare contem-porane respective, dar existà in graiurile slave izolate de la noi fi in limba rominà, eie ar fi numaidecit de provenientà romineascà. De pildà, astàzi in imba rusà literarà exprimarea vìrstei se face prin cunoscuta construcfie cu subiectul logie la dativ : Mne Tpuditarb jier. In graiurile ruse ale lipo-venilor din Rominia se folosefte insà construc^ia (h) Maio (sau UMeio) rpud-
u,aTb Jier (sau sodò e), identicà cu construcfiile similare rominefti, adicà avind subiectul la nominativ : h. De fapt insà, in cazul de fa{à nu este vorba de o influen{à romineascà asupra graiurilor ruse izolate de la noi, ci de pàstrarea unui procedeu rusesc propriu, dar mai vechi, de exprimare a vìrstei.
    Studii interesante de tipologie slavo-rominà ar putea oferi cercetarea categoriilor gramaticale proprii limbii romine fi graiurilor bulgare de la noi : articolul, complementele pleonastice. f.a..
    8.	Adincirea studiilor de dialectologie slavà din {ara noastrà prezintà un anumit interes fi pentru istoria limbii romine, mai ales pentru stabilirea specificului graiurilor rominefti locale. Unii dintre lingviftii noftri au emis ipoteza cà la constituirea particularità^ilor unor subdialecte rominefti a contribuii contactul de datà mai recentà al rominilor cu ungurii, cu sìrbii, cu ucrainenii fi cu bulgarii. Consideraci interesante fi, dupà cite ni se pare, con-vingàtoare, face in aceastà direc^ie I. Pàtru{3. Este limpede, de pildà, cà fàrà cunoafterea structurii fonetice a graiurilor ucrainene din nordul {arri, càrora le sìnt stràine fricativele dentale „tocite“ § fi z fi fàrà admiterea ipo-tezei cà unii dintre ucrainenii din Maramuref, rominizindu-se, au preluat aceste consoane ca s, resp. z, pe care, apoi, le-au insufit fi rominii din aceste parti, fonetismele maramurefene de tipul sir „Ut", zin „viri' nu pot fi ex-plicate. Prin acceptarea evolu^iei de care vorbefte I. Pàtru{ se ràspunde implicit fi la o chestiune de cronologie a faptelor : fir > sir > sir (iar nu : fir > sir > sir) ; vin > Sin > zin (iar nu : vin > zin > zin)4.
1	Vezi V. ijuhevici, op. cit., voi. V, 1902, p. 9 : „...TaKy nyrepuio Mae..." „...avea a§a
o	putere..."
     2	in timpul unei anchete dialectale, un informator rus din satul Lipoveni, comentind faptul cà nu mai este tìnàr, a adàugat : „putirla u^nis" „puterea e-n scadere".
      s I. Pàtru^, Contribufii slave fi maghiate la formarea subdialeclelor dacormine, In „Cercetàri de lingvisticà" ale Filialei din Cluj a Institutului de lingvisticà, anul III, 1958, p. 63—72.
      1	In articolul citat al lui I. Pàtru$, p. 67, se aduc fapte similare ?i In ceea ce prive^te sub-dialectul bànà^ean, asupra càruia a avut loc o influenza din partea graiurilor sìrbe^ti locale.
      De altfel, explica^ii metodologie similare, date unor fenomene fonetice rezultate din contactul cu alte limbi, intilnim la mai mul^i lingvi^ti. De ex., ipoteza potrivit càreia schimbàrile accentologice din graiurile slrbocroate s-ar datora contactului cu limbile invecinate o Intilnim la P. Ivic in articolul Ocnoenue nyru pa38UTUH cepóoxopearcKoeo eoKaAU3Ma, in „Voprosi iazikoznaniia" nr. 1/1958, p. 20. La fel explicà F. T. Jilko 1 „european" din graiurile ucrainene, vezi art. CoepeMeHHoe U3yHenue duajieKTOB yKpauHCKoeo n3biKa. In „Voprosi iazikoznaniia" 5/1956 p. 94. Prof. R. I. Avanesov, in lucrarea sa ÓnepKU no pyccKOlì dna.xeKTO.ioeuu, Moscova,
1949,	porne^te de clteva ori, in explicarea unor fenomene din graiurile ruse, de la ipoteza contactului cu alte limbi. Cf. p. 51 — 52, 139, 171, 206, Vezi §i P. S. Kuzne{ov, PyccKaa dua-JieKTOAOzuH, Moscova, 1960, p. 100.
66