Asadar, prin termenii de tipul wilga, gacek, boisko, kolowrót fi altii» graiul polonez din Bulai se leagà de vatra Rzeszów — Ugbice — Limanowa — Nowy-Targ, de care amintefte fi tradita orala, pàstratà de unii din cei mai bàtrini locuitori. Totufi in exodul ei, pe o direcjie aproximativà sud-est, populaba aceasta originara din Malopolska, cu demente in componenda ei, negrefit, fi din alte regiuni, a intìlnit in cale alte graiuri, alt mod de viafà fi demente noi de cultura materialà, in regiunea ràsàriteanà a Pocu^iei fi Podoliei fi apoi pe teritoriul rominesc, acceptind in limbà termeni fi forme noi.
    Astfel, cultivarea porumbului pina inainte de ultimili ràzboi nu se practica intens decit in Podolia pina la o limita nu prea inaintatà spre nord. „Pàtulul" in care se depozita porumbul se numea aci kosznica, plecind de la faptul cà era de obicei impletit din nuiele. Termenul nu se gàsefte in nici unul din dialectele de bazà polone, dar apare in graiul polonezilor din Bulai pentru acelafi obiect.
    De asemenea „soba" poartá ìntre áltele numele ucrainean de gruba cu forma diminutivalà grubka, ceea ce a dus la o simplificare, fiindcà in regiunea Podoliei fi a Pocutiei grubka, hrubka inseamná „soba mica", adicà „cenu-farul" *. Este insà cunoscut fi termenul común polon piec (sobà). In contact cu limba germana, in graiul polonez din Bulai a intrat fi termenul szparchat szpargat = cuptor), provenind din nemtescul Sparherd : „Patrzy do szpar-chatu a ogin dawno zgaszony " (Mania Skowroñski).
    In lexicul polonez din Bulai se gàsesc cuvinte cu sensuri deosebite de cele din alte graiuri sau din limba comuna. De exemplu. in domeniul faunei termenul gady are sensul din rominefte de gadine, dihànii fi nu de reptile : „1 ta baba godala zeby pilnowala gady z lasu (Matilda Faighel) 2. Pentru „bufnifà" se spune bucha (probabil sub influenza limbii romine, buhà), fi sowa, dar nu puchacz, nici puszczyk. Nu se face disimele intre specii : bucha, puchacz (bubo, bubo, bufnità), sowa (athene noctua, cucuvea), puszczyk (strix oluco, huhurez) etc. Termenii cunoscu^i (bucha, sowa) sint sinonimi. La „fumica" se spune mrocka in loc de mrówka din limba comuna, dar fi kowale, in special in povefti („Jak zobocyla ona kowàlc w lesie...“, L. Bie-siada). In creatiile folclorice ràmin adeseori forme impietrite, arhaice, eloc-vente pentru dezvoltarea limbii.
    IVieprzek (purcel) se aude rar, fiind folosit mai cu seamà termenul pacuk fi pacjucek, in legatura cu pac, rar fi el in dialectele polone, cu sensul uneori de szczur (fobolan). La „fobolan“, in schimb, i se spune in Bulai scur fi guzan (dupà limba rominà). Sensul de „purcel“ al lui pacuk exista fi in limba ucraineanà : naqwK, ca fi in chemarea purceilor : nau.HK, nauHKÍ moHKa-Ha!s.
    ìn terminologia regnului vegetai se constata, de asemenea, unele schim-bàri. Din cauza paralelismului rominesc màrgàritar, màrgàritàrele (convallaria majalis) fi margarite, margarete (bellis perennis), termenul polon konwalia (màrgàritar) ìncepe sà fie confundat fi inlocuit cu margaretki (Iosif Tunia),
     1	Józef Gajek, op. cit., p. 14 —147.
2	Vezi si K. Nitsch, Zapiski gwarowe w srodkowej Galiciji, in Wybór pisni polonistycznych,
IV,	Wroclaw-Kraków, 1958, p. 162.
3	Cf. B. D. Hrincenko, CAoeapb yKpalncKoi Moeu ed. III, Chiev, 1959, t. Ili, p. 103.
169