In graiurile bulgàrefti din regiunea Vidin si Lom ierurile s-au unificai in b, sau u > b" (ba) iar i > e. Numai in douà cazuri a trecut la ox.
    In graiul din regiunea Ciustendil u > &, a, o iar i > &, e, a 2, etc.
    Deci, tinind seama de aceste fapte de limbà, precum si de acela càjgraiu-rile dialectului prizreno-timocean, din care se pare cà face parte fi graiul din Svinita, se gàsesc in vecinàtatea graiurilor macedonene de nord fi bulgàrefti de apus, se poate admite o influenti a acestora din urmà in ceea ce priveste aparitia semivocalei cu nuanta e sau o sau a vocalei e sau o ca reflex al lui b.
    Ìnsfirsit, ar mai trebui adàogat cà si in graiul din Svinita am ìntilnit unele cazuri (e drept foarte putine) de vocalizare completa a i in a : làkat, ,,cot", magia,, „cea{à“, sabrdla, ,,am adunai", opinak, „opincà", Sanac „sant" (in toate aceste cazuri a < ia* nu se gàseste sub accent) ; sau in e : osel, „ani “am plecat“ dosél, venit", (pe lingà oslel, dosìH).
    !n concluzie, ca si in unele graiuri ale dialectelor prizreno-timocean fi zeto-sienijean, in unele graiuri sirbocroate din |ara noastrà evolufiaierurilor se aflà intr-un stadiu inapoiat fata de majoritatea celorlalte graiuri ale dialectului ftokavian fi anume ìntr-o fazà de trecere intre b fi a. Nuanta semivocalei este in generai a. Nuanta e constituie o inova^ie, (ca fi nuan|a o sau u) fi in aceastà privinta s-ar putea admite si o influenti a unor graiuri macedonene fi bulgàrefti, care au avut aproximativ aceeafi evolutie.
     2. I (I vocalic).
     Aproximativ in aceeafi perioadà a vocalizàrii ierurilor (see. al XII —XIII) in majoritatea graiurilor dialectului ftokavian l a trecut la u (vuk, sùza, sunce). E1 se mentine, totu.si, neschimbat ìntr-o parte a dialectului prizreno-timocean (irai precis in subdialectul timoi o^hritean : vlk iablka, pin, slza, sau ifi pierde, in parte sau complet, caracterul vocalic, dezvoltind o semivocalà sau o vocalà posterioarà : li, lu (slince, dlng) 3, sau li (dlibok)*. Dintre graiurile sirbocroate din R.P.R., l fi-a pàstrat, complet sau in parte, caracterul vocalic in graiul din Carafova : blva, „purice", mlze, „mulge", size, „lacrimi", dar d“lbóka, „adincà", dHk, dslk, „lung", plln (pin „plin“) 5 etc. fi in graiul din Svinita : vHna, „lina“, zHt, „galben", sHnoó'ogled, „floarea soarelui", scinde, zHva, dHbokd, sHnce, bslva, malzi, etc. ®.
    Prin urmare, in timp ce in graiul din Carafova existà unele forme cu /, in graiul din Svinila, in toate cazurile l intre doua consoane tinde sa dezvolte inaintea sa o vocalà redusà (o semivocalà). in Carafova aceasta este à sau i, in Svinila numai à. Tendinta de a dezvolta o vocalà redusà numai inaintea lui l reprezintà o caracteristicà a acestor graiuri si totodatà le deosebeste, in aceastà privintà, de alte graiuri care pàstreazà pe l.
    A. Belié noteazà numai cìteva forme in dialectele sirbefti de est fi de sud : ja6hAka, jaó'nko, 3achmyjia ce, pe care nu le considera caracteristice.
1	T- Todorov, ToBopiT Ha rpaa JIom, «C6ophhk», XXXVIII, Sofia, 1930, p. 11 — 12.
2	I. Zaharcev, KiocmeHÒu.acKO Kpaìiufe, «C6opHHK», XXXII, Sofia, 1918, p. 180 — 181.
     s P. Ivió, JJuja.-ieKmo.ioeuja, p. 109 si A. Belié, ffuja.ieKmu, p. 90 — 125.
     4	A. Belié, JJujcuieKmu, p. 122.
     5	E. Petrovici, op. cit., p. 84.
6	In Clocotici am notat numai fórmele ddlg, d^lge ; fàrà indoialà, Insà, cà pàstrarea lui
l	este un fenomen freevent ?i In graiurile celorlalte sate din jurul Carafovei. Am notat tot aici fi fórmele múze, múzem, múzemo, consideràm, insà, cà subiectul a folosit in acest caz limba literarà. in graiul din Reca? existà forma dibok, l > i prin forma intermediará li (*dlibok). Vezi A. Belié, ffuja.aeKmu, p. 122.
198