Svinila, Cenei, Cenadul-Mare, Liubcova, Gelu, Arad, tìelobrefca, Saravale, Ivanda, Rudna, Stanciova, Cimpia, Soca, Beregsàul-Mic, Satu-Mare (rn. Pecica) Shxnicolaul-Mare, Màceri, Petrovaselo _ Raditnna, Checea, Reca?, Cralovàt, Denta, Lescovita, Divici, Zlatita, Percosova, Gad, Pojejena-de-Sus, Beciche-recul-Mic $i áltele 1.
    Pentru orientare, vom menziona cà la Timisoara se declaraserà atunci cu limbä materna sirbocroatà 1820 de persoane, la Moldova Veche — 1814 $i a$a mai departe, descrescind, pina la Beichcerecul-Mic, unde au declarat ca limbä maternä sirbocroatà 491 de persoane. ìntr-o serie de alte localitàfi din Banat numàrul celor care au declarat in 1930 ca limbä maternä sirba e mai mie.
    Graiuri croate au fost descoperite pinä in prezent numai la Reca§ 2 $i la Checca.
    Sub raportul vechimii, cele mai vechi graiuri sìrbocroate actúale din RPR sint graiurile cara^ovene : cel pufin patru secóle $i jumàtate de dez-voltare independentä ®.
    Despre vechimea celorlalte graiuri sìrbocroate actúale din R.P.R. existà mai multe indicaci globale, in care se mentioneazä insä doar trecerea din Serbia in Banat “fi in Tara Romineascà a unor grupuri mai mici sau mai mari de emigranti, färä a se preciza $i numele localitàfilor pe care ace^tia le-au ìntemeiat. Astfel, sint cunoscute din izvoarele istorice strämutärile in masà ale sirbilor, care ìncep in Banat incà in prima jumàtate a secolului al XIV-lea.
    Prima stràmutare de proporci mari ar fi cea de pe la 1440, cind Gheorghe Brancovici, venind din Ungaria, aduce pe mobile sale o multime de sirbi. Strämutarea in aceea^i direcfie a mereu altor grupuri de sìrbi, dintre care de menfionat este cea a lui Pavel Chinezul cu circa 50.000 de in$i, continuä $i in secolele urmàtoare.
    ìn anul 1690 circa 80.000 de sirbi, in frunte cu patriarhul Cernojevici, se strämutä in Banat $i in alte finuturi stäpinite pe atunci de imperiul habsburgic 4.
    Strämutärile sirbilor in Banat continuä in perioada preiosefinä (1703— 1740) $i in epoca iosefinà (1743—1792)5.
    Prin urmare, faptul cä graiurile sirbe^ti din Banat nu sint omogene se explicà prin aceea cà in decursul timpului imigrantii §i coloni^tii au venit aici din cele mai diferite pärfi ale Serbiei, iar uneori $i din zone cu graiuri croate.
4.	Graiurile slovace
    Populafia vorbind graiuri slovace din República Populará Rominä träie^te intr-o serie de localitäfi din cele trei regiuni apusene ale färii : Maramure^, Cri^ana §i Banat. Citeva localitäti rurale cu graiuri slovace se aflä $i in vestul regiunii Cluj.
     1	Vezi Resultatele recensdmintului general al populafiei Rorntniei din 29////1930. Volumul al II-lea, sec^iunea „limba maternä".
     2	Vezi : Acad. E. I’etrovici, Elementele siate..., „I.imba rominà", 1/1952.
     s E. Petrovici, Graiul Carasovenilor, Bucurefti, 1935, p. 15.
      4	Vezi articolul Cepóu.i din Do.ibiua.i coeemcKa.i OHi/UK.ionedu.i, ed. a II-a, vol. 38, p. 45, semnat de I. S. Dostean, V. G. Karasev, fi V. A. Upenik.
      5	Indicaci asupra localitä{ilor din Banat colonízate cu sirbi dà Nicolae M. Popp in lucrarea Populafia Banatului in timpul lui losif II, publicatä in volumul VII din 1942 al „Lucrdrilor Institutului de geografie al Universitäfii din Cluj la Timisoara", p. 19.
80