De exemplu, vocativul singular in -o al numelor feminine rominefti (de tipul Ioano!, soro!) ar putea fi utilizat in Atlasul lingvistic slav ca material auxiliar pentru harta care va arata vocativul in -o din limbile slave.
    Un alt exemplu. Datele ob^inute in púnetele rominefti in legatura cu procedeul de formare a viitorului cu auxiliarul avind sensul de „a voi" vor permite sa se stabileascà o arie mai intinsà a acestui fenomen, decit cea care s-ar obtine numai pe baza ràspunsurilor ob|inute in graiurile bulgare, mace-donene fi sirbocroate, in care exista, un procedeu analog de formare a acestei categorii morfologice.
    ín ceea ce prívente derivatici, in púnetele rominefti se poate prevedea, de asemenea, ob^inerea unui material comparabil cu cel cules in tarile slave.
    De exemplu, intrebarea nr. 7a. din „Proiectul de chestionar generai" prevede obtinerea unor cuvinte cu sufixele -isko, ille. Cf. in limba romìnà iniste, cinepi$te, rariate, toporiste s.a.
    Dupà cum se stie, in limba rominà exista un numàr mare de cuvinte cu radicai de origine slava sau neslavà, formate cu ajutorul unor sufixe sau, mai rar, al unor prefixe slave. De aceea, consideràm cà in Atlasul lingvistic slav s-ar putea foiosi, ca material auxiliar, fi alte fenomene rominefti din domeniul derivatici (Cf., de exemplu, asemenea sufixe rominefti de origine slava ca -enie, -ean, -nic, -ita f.a.).
    Ìntrebàrile prevàzute de „Proiectul de chestionar generai" in sectiunea „Sintaxa" (ìntrebàrile nr. 8,9 fi 10) nu sint aplicabile in púnetele rominefti. Cu toa te acestea, credem cà Chestionar ni generai al A tlasului va permite alegerea fi pentru domeniul sintaxei a cìtorva intrebàri pe baza càrora sà se obtinà ràspunsuri comparabile cu cele culese in tarile slave.
    In domeniul lexicul-ui, Chestionarul generai al Atlasului lingvistic slav, afa cum se contureazà el, judecìnd dupà proiectele de chestionar propunse pinà in prezent, ar putea fi aplicat in intregime fi in localitàtile cu graiuri rominefti, urmìnd sà fie reprezentate ìnsà in Atlas, ca material auxiliar, numai acele ràspunsuri, care presupun o legàturà, materialà sau semanticà, cu cuvintele corespunzàtoare obtinute in parile slave. Ar fi de prisos, credem, sà fie folosit, de pildà, la comentarii, cuvìntul romìnesc de origine latinà vaca. ìn Atlas va trebui sà se aibà in vedere insà acele cuvinte rominefti de origine neslavà, care au fost imprumutate de purtàtorii unor graiuri slave de la romìni (Cf., de exemplu, ràspunsurile probabile la intrebarea 128 din „Proiectul de chestionar nr. 3" pentru lexic, privitoare la denumirea brìnzei de oi : ceh. brynza, slov. bryndza, poi. bryndza, ucr. 6puHÒ3a, rus 6pbiH3a < rom. brinzà. ín unele cazuri, aria de ràspìndire a fenomenelor din domeniul vocabularului, comune graiurilor romìnesti fi slave, poate fi intregità fi cu ràspunsuri din alte tàri neslave in afarà de Rominia (Cf., de pildà, rom. masà, bulg., maced Maca, iar pe de altà parte magh. asztal fi s.-cr. acmaÀ).
2.	Despre „Proiectul de chestionar nr. 3“
    in ansamblu, socotim cà „Proiectul de chestionar nr. 3" pentru lexic este bine intoemit fi cà va putea sta la baza Chestionarului generai al Atlasului lingvistic slav 1.
     1	Proiectul de chestionar nr. 3 — Kwestionariusz ogólnoslowiatiski do badati sloumictwa guiarowego, Warszawa, 1961, a fost elaborai in comun, de un colectiv format din lingvifti din R. P. Polonà fi R.S.F. Iugoslavia.
188