bulgarii din comuna Chiajna. Aci apar aceleasi nume de ctitori ca fi in inscripta in limba romìnà1.
    In prima inscriptie se spune dar cà inainte de construirea bisericii, a existat o alta bisericà fàcutà din lemn. Biserica nouà a fost ridicatà „dà... bulgari de obste" intrudi cea dinainte „fàcutà... dà bulgari “se „ìnvechise de tot“
    Tinind seama de cele spuse in prima inscriptie, trebuie sà presupunem cà asezarea primului grup de bulgari in Chiajna a avut loc inainte de anul 1829.
    Din lucrarea in manuscris a lui Const. Velichi, A$ezàrile bulgare in far a Romineascà, pe care autorul o pregatele pentru tipar, am extras urmàtoarele date : „In decembrie 1830 erau : 43 de familii (de bulgari) la Dragomirefti,
11	la Ciorogirla, 7 la Dudu, 32 la Chiajna. Toate erau venite dupà ràzboiul din 1828—1829 ín aceeafi lucrare se aratà cà unul dintre bulgarii din Dragomirefti „este bàgat la bir la rind cu bulgarii din sat, afeza^i din vremuri m a i ve chi“. Din ftirea aceasta reiese dar cà in partile acestea existau emigranti bulgari venifi aici inainte de anul 1830.
    Este greu de stabilii de asemenea din ce regiuni ale Bulgariei au venit acesti emigranti. Locuitorii comunei nu au cunoftin^e de acest lucru fi nici in documéntele aràtate nu gàsim vreo indicale in acest sens. Totufi se pot face unele presupuneri.
    Acum 30—40 de ani, comuna Chiajna era imparità in trei pàr|i, ale càror nume corespundeau, probabil, numelor localitàtilor de unde au venit emigranti bulgari. Informatomi Ilie Cirlanul. in virstà de 89 ani, ifi aduce aminte cà eie se numeau Sliven, Cernovodene fi §tràclene. Pentru cei din partea numità Sliven, putem afirma cu siguran^à cà au provenit din oraful sau imprejurimile Slivenului. Pentru cei din pàr^ile numite Stràclene fi Cernovodene putem presupune cà sint veniti din comunele cu acelafi nume care figureazà, prima pe harta de astàzi a Bulgariei in regiunea Ruse, iar a doua pe harta Rominiei, in Dobrogea (Cernavoda), afarà de cazul dacà nu cumba acum 150—200 de ani ar fi existat fi alte localitàti cu acelafi nume.
    Lipsa pinà in prezent a unui atlas lingvistic bulgar, precum fi numàrul redus de lucràri monografice privitoare la graiurile bulgare nord-estice ingreuai-zà mult cercetarea dialectelor bulgare, mai ales a celor in afara teritoriului Bulgariei2.
                       1 Ta3H CBHTaa nepKOBb fleTO ca HanpaBH Ha ceny KeacHa HanpaBHxa a 6aji rapeTe cenyTy ceTy c Texb hk) xapMij ot fl-bBapi. nona 3Ba ot flony KTHType nepi>BH Teopre epea ot 6penn>Ka npH3BHTepa Kepiy epea Fyua npi3HTepa Orara epe» Mapna npH3BHTepa Eorflan Bo p6a MBaH'b HBam. floua, Paaa flHMHTpue Mapna, Teoprae CTaHa TbHace Àpirana h opflaH ryua EoHa Bejnncy Pam IleTpe Pana rieHa AparHa Mapaa Ctsh KoHCTaHflHm. Ty flopa Mjiae flHMHTpae Acnpa Pyce Mapna Teopre BaHa MLnie: Pyce 1831
      2	Studii asupra graiurilor estice bulgare au scris : L. Miletici, Das Ostbulgarische, Wien, 1903, Die Rhodopenmundarten, Wien, 1912; B. Tanev, 3a U3momio6bmapcK.un eoKa.ìuibM, in Hcmopun Ha ób.mapcKuü e3UK, voi., Ili, Sofia, 1937, p. 110—193; KhM nodpoónama xapaKme-pucmuKa Ha inmoMnoób.ìzapcKume eoeopu : cfionemiiKa, Mopffio.ioeux, pemuK (nonpaBKH h flom>jiHeHHa
149