care-1 leagà genetic de aria dialectalâ sud-velicorusâ, nu trebuie sa ne surpindà, întrucît „...graiurile sud-velicoruse se caracterizeazâ printr-un aspect deosebit de pestri£. Pe teritoriul dialectului sud-velicorus s-au deplasat ìn diferite perioade istorice tìrzii numeroase grupuri de populatie din alte regiuni ale farii. Aceastà populare a adus cu sine pe noile teritorii unde s-a statornicit nu numai obiceiuiile, ci fi particularità^ile limbii sale“ 1.
    Trâsâturile dialectale tipice, de care am amintit ceva mai ìnainte, ne permit, afadar, sà tragem concluzia încadrârii structurale a graiului locui-torilor din Pise ìn aria graiurilor rusesti de tip meridional. Patria de origine (vatra) lipovenilor din acest sat o constituie deci, in linii mari, teritoriul de sud al R.S.F.S.R. d'. care este legat prin isoglose comune fi Caucazul de Nord*. Cecetàrile ulteriore, de detaliu, vor putea duce, firefte, la o delimitare fi mai precisa.
    Cìt privefte ìmprumuturile romìnefti din acest grai, ìnsemnate sub raport cantitativ fi ca circuiate sìnt numai cele lexicale, întîlnite, dupa cum am arâtat mai sus, sub forma unor adevàrate straturi semantice. Prezen^a, in cazuri cu totul razíele, a oclusivei g, a fricativei palatale a africatei §’ fi a vocalei à sau rostirea unor sunete ca în limba romînâ — fenomene întîlnite exclusiv ìn cuvintele ìmprumutate— n-au alterai sistemul fonetic, sud-velicorus, al graiului. Dimpotriva, adaptarea in ìntregime a celor mai multe împrumutuii lexicale la sistemul fonologie fi morfologie ai graiului dovedefte deosebita putere de asimilare a limbii ruse vorbite de lipoveni.
GLOSAR DIALECTAL3
              A
ab’ai’idàr, s.m. Abecedar. abyr, interj. Abir (pentru gonirea oilor). ablón’i, s. pi. Obloane. abrótkT», s.f. Friu. adukàt, s. m. Advocat. aisraplànS’ :ik, s.m. Aviator. al’éj, s.m. Ulei. ràp’iSnyj al’éi. Ulei de rapirà.
B
babàik-b, s.f. VIslà. bandàS, s.m. Bandaj. barkàn, s.m. Borcan. z’iml'inói barkàn. Vas de pàmint. bàski>, s.f. Fustà. bastón, s.m. Baston. batlàn, s.m. Bitlan. biCikl’éti, s.f. Bicicletà.
brimar'nvbyyj, adj. Bleumarin. bl'imar'imjyyi cv’et. Culoare bleumarin. bóC’i - bói’i, interj. Boci-boci (pentru che-marea gl^telor). bryiy, s. pi. Volane (fi?ii de dantelà). brumà, s.f. Brumà.
bukání, s.pl. Bocanci. bumbàk. s.m. Bumbac.
buràk, s.m. Sfeclà, b’élyj buràk. Sfeclà de zahàr.
burav’éc, s.m. Bormasinà. butùk, s.m. Butuc.
C
ò’ern’alt, s.f. Cemealà.
6’fmbru, s.m. Cimbruçor.
¿'irí'áf, s.m. Cearceaf. 6'ir6'àf n-b^ad'ijàh.. Idem.
6‘ubatàr’, s.m. Cismar. í’ubTjtar'íhib, s.f. SoÇia cismarului. í’úiMj. s.f. Ciumá.
D
d’éák-b, s.f. Butoi.
d'fsn’i, s.pl. Gingie.
d’it’óm>k, s.m. Copil.
du ili, adv. Foarte. duzT> YlàtkTjj.
Foarte gras, d’v’órkij, s. f. Uçà de sobà.
     1	V. V. Ivanov, PyccKue napodiibie ioeopw, Moscova, 1956, p. 40 —41.
     2	Vezi harta anexatà la sfînjitul lucrârii lui P. S. Kuzne^ov.
      3	Sînt inserate cuvintele dialectale velicoruse çi împrumuturile lexicale romineçti pe care le-am înregistrat potrivit întrebàrilor din chestionar.
108