4. Afa numitul „kanovacki akcenat“ este cunoscut in Liubcova si se pare cà exista si in Moldova-Veche. * * * Sistemul accentologic al limbii sirbocroate constituie una din cele mai importante caracteristice ale acestei limbi. Iar din punctul de vedere al dia-lectologiei, sistemul accentologic este unul din criteriile de bazà pentru clasi-ficarea dialectelor limbii sirbocroatex. Graiurile cu acelafi sistem accentologic formeazà o unitate fi in privinta altor tràsàturi fonetice fi morfologice. Sau, cu alte cuvinte, schimbarea sistemului de accentuare este totdeauna legata si de alte schimbàri fonetice fi morfologice. Din aceastà cauzà, cercetarea accentelor celor trei graiuri sìrbefti din Clisura ne permite sa determinàm locul acestor graiuri intre dialectele sirbocroate. Dupa cum am vàzut, graiurile din Liubcova fi Moldova-Veche auacelafi sistem accentologic. Aceasta este accentuarea ftokavianà mai veche, deoarece, defi aceste graiuri cunosc toate cele patru accente, ca fi limba literarà, mutarea accentelor nu se realizeazà consecvent, ca in graiurile ftokaviene care stau la baza limbii literare. Dintre graiurile ftokaviene cu pronuntarea ekavianà o astfel de accentuare, o cunosc numai graiurile dialectului cosovo-resavian, de care, farà indoialà, aparan fi graiurile din Liubcova fi Moldova-Veche. ìn ceea ce privefte Svinila, aici, dupà cum am vàzut, existà o tendintà puternicà de scurtare a accentului lung, tendinea care duce spre sistemul cu un singur accent. In acelafi timp accentui ìfi pàstreazà locul vechi. ìnsà aceastà simplificare a sistemului accentologic nu este incà realizatà (avem fi exemple pentru toate cele patru accente ale limbii sirbocroate) fi de aceea nu putem include graiul din Svinita in dialectul prizeno-timocean, singurul dialect ale limbii sirbocroate cu un singur accent pàstrat pe locul vechi. In multe privinte graiul din Svinila se aseamànà cu graiul din Carafova, afa cum 1-a descris acad. E. Petrovici. ìn orice caz, graiul din Svinila, atit ìn ceea ce privefte accentele cìt fi in privinta celorlalte tràsàturi, reprezintà un grai separai, cercetarea lui detailatà prezentind Ínteres deosebit pentru dialectología sirbocroatà. yAAPEHHE B CEPECKHX TOBOPAX KJlHCyPbl (PE3KDME) Abtop ycTaHOBHJi Tpn HacejiéHHbix nymcTa b 6aHarcKoii Kjmcype, Bflojib /lyHaa, rfle 5KHBéT cep6cKoe HaceneHHe: CBHHHua, JlK)6K0Ba h Crapa» Moji^oBa. Ha ocTOBe Tpèx HapoAHbix cica30K, 3aperHCTpHpoBaHHbix Ha MarHHT0(j)0He, aBTop CTpeMHJica ycTaHOBHTb CHCTeMy yaapeHHii b Tpéx BbiuieyKa3aHHbix HacejiéHHbix nyHKTax. YcTaHOBJieHO, hto b cèjiax JlK)OKOBa h Crapaa MojiaoBa Hcnojib3yeTca Ta *e CHCTeMa yAapeHHH. YaapeHHe b roBopax 3thx ceji CTapoe turoKaBCKoe, TaK KaK nepecTaHOBKa CTapwx yaapeHHH He ocymecTBJisreTCH nocjieflOBaTeiibHO KaK b uiTOKaBCKHX roBopax, K0T0pbie jiejKaT b ochobc ^HTepaTypHoro «3biKa, Hec- 2 Vezi P. Ivic, op. cìt., p. 54. 14 — 1507 209