-et, -en final, in terminala -etti a substantivelor de genul masculin fi neutru la instr., in prepozifii si préfixé, o- se au de mai ales in graiul generatici mai virstnice ; o se întîlneçte mai frecvent la Vz si mai rar la Bl. 9 Grupurilor iniziale *oft-, *olt-, din slava comuna le corespund, ca fi in graiurile slovace centrale, rat-, lat-1 : razeà „frigare" ; razvora „bratele de lemn fixate pe osia din dârât fi crucif de inima càrufei" ; rakita „grozamà, ràchità“, razd'e „vreascuri, gàteje" Bl, Vz; rasca „chimen" Vz; rassa „chimen" Bl; vlaài „in anul trecut"; vlanski „de anul trecut"; laxet’ ,,cot" Bl, Vz. rot-, caracteristic graiurilor slovace ràsaritene 2, 1-am intilnit numai in cuvintul rosporek „tàietura din partea de sus a fustei" Bl; lot-, nu 1-am intilnit in niciun caz. 10 Grupului *cer- iniziai din slava comuna la Vz ii corespunde ere- (parti-cularitate slovaca centrala) fi £ere- (particularitate slovacà ràsàriteanà) : crep - terep ,,|iglà" ; crevo - cerevo „ma^" ; cerenove zubi „másele“ ; ¿eresio „bràzdar". La Bl am intilnit numai 1er e- : cerep, éereva, cerenove zubi, cereslo. 11 Ca fi in unele graiuri slovace centrale s, la Bl fi Vz in locul consoanelor duble din alte graiuri fi din limba literarà se pronunfa consoane scurte : make „moale“; pana „virginà"; kameni „de piatrà"; ài si „mai jos"; rane „de diminea|â" Vz; jacmena muka „fàinà de orz"; je vi Si „mai inalt"; Wisi „maiaproape" ; mjaki „moale" Vz, Bl; odix „odihnà"; povinost' indatorire"; odavna „de mult" ; rosipat' „a risipi" ; veci, vjaci „mai mare" ; mlaci „mai tinàr"; Ana „Ana“ Bl; Consoane lungi am notât numai in cuvintele : jama vapenna „groapà de var“ ; oddavna „de mult" ; d'enna „de zi" Bl. 12 La Vz am notât grupul de consoane st', caracteristic graiurilor slovace centrale. La Bl, pe lîngâ St' se intilnefte fi Sè. caracteristic graiurilor slovace ràsaritene 4. St': eSt'e „inca" ; St’est'a „noroc" ; sfasi1 ive „norocos" ; st'efan „Çtefan", Vz; kuSt'ik „bucàticà" ; St'ipat' „a pifea" ; st'ipl'avi „usturàtor, in|epàtor“ ; sa bl’iSt'i „stràlucefte" ; puSt'at’ „a làsa" ; daSt'ióka „scinduricà" ; sfava „macrif" ; St'etka „pàmatuf" ; St'ena „pui, càtel“ Bl ; Se : fl'aSéicka „sticlutà" \jaScurica „sopirla" ; dase „ploaie" ; S cult a „ftiucà" ; roSíepif „a despica, a crapa" Bl; Am intilnit o serie de cuvinte care se 1 V. Váíny, Ndfeli slovenskd, p. 261 si harta Nr. 19; J. Stole, Ndrelie troch..., p. 290 2 V. Vâznÿ, Ndfeli slovenskd, p. 301 ; J. Stole, Nárecie troch..., p. 426; St. Tóbik, op. cit., p. 106-107. 3 J. Stole, Ndrelie troch..., p. 243, 290-291, 294. 4 V. Vázny, Ndfeli slovenskd, p. 261 çi harta Nr. 21; J. Stole, Ndfelie troch..., p. 290. 232