Sarcina noastrà consta in relevarea tràsàturilor principale ale lexicului graiului amintit : in ce màsurà s-a pàstrat fondul lexical rusesc ; in ce raport se gàsesc imprumuturile, fie eie ucrainene, rominefti sau de alta provenientà, fajà de elementul ras ; ce inovafii prezintà graiul pe pian lexical fi care este tendinea lui de dezvoltare.
     Materialul pe care 1-am avut a fost grupat sub titlurile :
      X. Cu vinte referitoare la regnul animai
      II.	Cuvinte referitoare la regnul vegetai.
      III.	Cuvinte referitoare la via|a materialà §i culturali.
      IV.	Cuvinte referitoare la corpul omenesc, boli, tratament popular $i igienà.
      V. Cuvinte referitoare la rela^iile sociale ale oamenilor.
      VI. Din terminologia pescuitului.
CUVINTE REFERITOARE LA REGNUL ANIMAL.
    Numele de animale, mai ales ale celor domestice sau bine cunoscute omului, fac parte din fondul relativ stabil al unei limbi fi deci acestea vor fi comune limbii ruse literare contemporane fi graiului lipovenesc cercetat de noi. Ìnformatorii ne-au dat urmàtoarele denumiri1 : [y«s’], [silav’éi], [l'é'b'bt’], [vórin], [varónt], [savà], [kukusk’b], [baklàn], (-Dal’, 1.40 — pasàre marina; P., 13 — impr. din greacà), cunoscute, de altfel, fi multor altor graiuri rusefti de pe teritoriul U.R.S.S. Alàturi de acestea graiul cunoafte o serie de denumiri care se ìntilnesc fi in limba ucraineanà ca [zurav’él’j, [vbrab’éc], [vùtki>], [—- d’ikT>yb], [mart’in), [làstiuki] (hirundo urbico) fi ucr. JiàcTÌBKa (H. II 346). ras. JiàCTOHKa
    Consideràm cà sint specifice graiului denumiri ca : [di>lbunók] (m.) — 'ghionoaie (ciocànitoare)’; ucr. ahtcji (H.I. 462), ras. AHTeji ; cele-lalte limbi slave au denumirea respectivà apropiatà de cea cunoscutà de ucr. fi rasa. In graiul nostru cuvìntul s-a format de la tema verbalà dolb — (ras. aojiÓHTb ) cu sens de „a ciocàni", „a lovi", similar denumirii din lim-bile germanice (v. P. 211).
     [èùl’ik] — ’uliu, vultan’ (v. ucr. uiyjiHK — dial. fi ras. uiy^HK (P. 110).
    [nos] — ’cioc’ (v. ras. kjiiob ), reprezentind un omonim.
    [kukuvàlkt] — ’cucuvea’ — imprumut din limba rominà, reprezentind in grai un derivat cu sufix fi o schimbare de ordin fonetic (voc. > 1) exis-tentà fi in rominà pentru plural — cucuvéle (v. D. 203).
I N S E C T E
     Fondul ras (est-slav) este reprezentat prin cuvintele [bàb’bc'k'h], [muski], [muxT>], [mol’], [tbrakàn], [bh>xà], [kamàr] fi [kamàr’] (graiul cunoafte pentru fintar, atit denumirea rus. cit fi pe cea ucr. (H. II 275 KOMàpb ), respec-tindu-se pentru ambele cazuri schimbàrile in paradigmà (adicà g.s. [kima-róu] fi [kimaréi] fàrà sà retinem aici frccventa unei forme sau a alteia).
    Denumirile de provenientà ucraineanà din aceastà categorie sint : [zura-v’él’], [pavùk] (v. H. Ili 85), dar pentru ’pàienjenif, pinza de pàianjen’am notat [paut’im>] ca fi in limba rasà contemporanà.
114