4.	La acuz. sg. al pronumelui ceoj am notat pierderea lui j si a lui 3 : ceoeó (cu o neaccentuat netrecut la a, defi graiul se caracterizeazà prin „akanie“).
    5.	La verbul juM,uém’ „a avea“ am notat pentru persoana a II sg. (prez, indie, activ) forma juMdjuui (juMÚjuiu a'u d'u3h'z’u ? „ai bani").
    6.	Verbul cyd'ùm' „a judeca“ se construiefte cu complementul in dativ, nu in acuzativ : c^d'um'hom yacnóm „ne-o judeca domnul".
    7.	Cu sensul adverbului ouenb, cuAbnee se folosefte la Tg. Frumos d^MCb: ò^MCb ybeap’ù! „vorbeste mai tare“!; n'u dyvcb Xbpauió „nu-i prea bine", in loc de òapoM „degeaba“ apare 3a'~'òypy sau 3aT^d^pHb\ H,u'~'cmójum 3a~'d"!/py d'u3Abirì „nu merita s-o faci degeaba“ ; n'u'~'3aò'ypnb M3bwàjym „nu degeaba se spune“.
    8.	Se observa la populaba anchetatà folosirea unor constinoci prepo-zifionale diferite de cele din limba comuna :
     a.	Prepozitia c + acuz. apare in loc de uepe3 -f- acuz. : c'~'H,u3d'u3A,y inseamnà „peste o sàptàminà“ sau „intr-o sàptàminà“ ;
     b.	U3 + gen., in loc de c+gen. : jwT" cdMbj óc'uit'u „toemai din toamnà“ ;
     c.	no + prepozi^ionalul, in loc de a -f prepozitionalul : na yc'uòx ybpaddx ceàò'óa c My3biKbj „in toate oracele nunta (se face)—i cu muzicà“ ;
    d.	m + prepozitional, in loc de no + dat. : nambí nbpb36u3McáA'uc na <$c'oM ce'u3m'u „ai nostri" 1 s-au impràstiat in toatà lumea“.
     9.	Prezenta conjunctiei nu „sau“ cu valoarea lui uau: kük bòi n'ùuibim’u/ na~'pyMÙn'c’K'u n'u' na'~'pyc’K,ul ,,cum scrieti : rominefte sau rusente?“.
    10.	3aiumó „de ce" este folosit la lipovenii din Tg. Frumos in loc de noueMy: 3aiumó iíua'3’ú1 „de ce nu-i voie"?
    § 22. Asupra unor influente lexicale romine§ti. Vom nota aici mai joso parte din materialul lexical adunat cu prilejul sondajului, farà a mai face comentarii, càci fi afa influenza limbii romine asupra graiului lipovenesc de la Tg. Frumos este evidentà. Din romìnà au pàtruns urmàtorii termeni : „fierar" : jujmb h'u A,u3z,u3Hda[maK <f>'u3pdp' ad'úh ybeap’ÙA „asta nu-i legendà; afa spunea un fierar“ ; „serviciu“ :y TyA'n'u juM,uéjum c'u3p'e'ùn' „are serviciu la Tulcea“ ; „produc^ie“ : yon yxcb y^npodyKifbijy la Vi$au ,,de-acuma-i in producile la Vifeu" ; „palat“ : Il'u3mpy Pdp'uui juM.'u3A nanàm KÓAb ijb’pKe'u Petru Raref avea un palat lingà bisericà" ; „feoalà de adulti" : ómaù uiKoaAa 2 ò'u ad^A’ifbi „a fost o feoalà de adulti" ; „C.F.R." pronuntat, ca prin partea locului, „chefereu“ : yon paóómaA y^'K,u3fì’u3p'u$y ; „cazan“, „munte", „acti-vist", „mecanic", „gata", „ei bine", „hai“ (haj na~^A,uify), „mai“ (juaj yM'u-pdjym u cmap'uK'ú), „poftà“ (<r~'nó(fimbj nanyuiajum), „vie" (uaj H'uMHÓuiKb e'ùju), „a scàpa", „a se inmulti“ : nb6'u3yA’ù mydd de'u3 — mp'u (fia.u'ÙA'uj — eámajfnamÓM cfic'o MyAifbiÁ’uc'[yMHOOKÙA'uc' kok ybeap'dm; „a infiinta“, „a se ghiftui“ fi multe aitele.
     § 23. Calcuri dupa expresii romine§ti. Fenomenul este, indeobfte, carac-teristic si constituie, alàturi de lexic fi sintaxà, domeniul cel mai ufor trans-misibil de la o hmbà la alta. Vom infira aici doar cìteva din expresiile notate la lipovenii de care ne ocupàm : Moj ò'u3m juM,u3A (in loc de eMy 6uaó) dea zoda; la fel in : yon jumo mbc A'u3m juM'u%jum\ naT'pyc'K'u an'ù n'u 3Hdjym n'uedm’
     1	E vorba de „staroveri".
2	La acolasi vorbitor am notat ínsá $i forma farà diftong : UlAÓACi :	ujuuuit.l’u pyc
kyjy uiKóJiy.
141