în concluzie : arhaismele din unele graiuri sîrbocroate de la noi, — în spécial în graiul din Svinita si graiul carasovenilor — care s-au pâstrat dato-ritâ izolàrii acestora de masa graiurilor din care fâcean parte, dateazâ dintr-o perioadâ cînd încâ nu avuseserâ loc principalele transfonnâri fonetice în graiurile dialectului stokavian. Izolarea n-a atras însâ dupa sine stagnarea evolutiei acestor graiuri ci numai încetinirea ei în comparatie eu marea majo-ritate a celorlalte graiuri aie dialectului çtokavian. Au apà’rut si unele ino-vatii cum ar fi de pildâ tratamentul lui l çi a grupului cr, însâ linia de dezvol-tare este în général aceeasi ca si a celorlalte graiuri stokaviene. Importanta arhaismelor pàstrate constâjn primul rînd în aceea câ ele ilustreazâ un moment al evolutiei limbii sîrbocroate si a dialectelor ei.
APXAHMECKME <DOHETH3MbI B CEPBOXOPBATCKHX TOBOPAX OBJ1ACTM BAHAT
(PE3YOME)
    B CTaTbe ocBemaeTca tjiaKT HajiMHHa pa.ua apxaH3MOB, ôojibuiHHCTBo kotopwx OTHOCHTCH K OÔJiaCTH (J)OHeTHKH, B Cep60X0pBaTCKHX TOBOpaX Ha TeppHTOpHH PHP.
    3to sBjifleTca cjieacTBHeM Toro, hto HeK0T0pbie cepôoxopBaTCKHe roBopbi (roBop Cbhhhum, roBop KapamoBbi h oicpyacaiomHX ero ceji) BbiflejiHJiHCb b 6ojiee apeBHHH nepnoa H3 cepôoxopBaTCKHX roBopoB, H30Jinpyacb ot hhx; TeM caMbiM HopMajibHoe pa3BHTHe peayuHpoBaHHbix (i>, b) 6bijio HapyuieHO, coxpaHHjica l cjioroBofi, l ■— KOHeHHbiü, rpynna ér k d.
    B CBOeM pa3BHTHH peflyUHpOBaHHble B HaCTOaUJHH MOMeHT HaxOAHTCH B CTa-Ahh nonyrjiacHoro c pa3HWMH OTTeHKaMH : b 6ojibUiHHCTBe cjiynaeB — 3TO ï“ h b HeKOTopwx cjiyMaax —i‘. riojiyrjiacHbiH BCTpenaeTca b roBope Cbhhhuw h b roBopax HeKOTopbix ceji okojio KapauioBbi. B roBope KapamoBbi h b Apyrwx tobo-pax peAyUHpoBaHHbie npoacHHmcb b a.
    Hapaay c r (r cJioroBbiM) roBopbi CBHHHUbi h KapauioBbi coxpaHaioT HHor/ia h 1(1 — cjioroBoii) h Bcer^a l KOHenubiii. ToBop PeKama naxoflHTca b cra^nn nepexo/ia l > o, Hcnojib3yeT (})opMbi c l KOHenHbiM (okrugal, bel) (j>opMbi c
l	> o (bacio, udario) h <})opMbi, b KOTopbix l — icoHeHHoe np0H3H0CHTca KaK 6Hjia6HajibHbiii 3Byx (uzeu, kufiiu).
    B CBHHHiie h KapamoBoü rpynna corjiacHbix cr He nepeuuia b cr (c!rv, c'rn, cerven), a a<J)4>pHKaTa d noaBjiaeTca xaK b cnoBax pyMbiHCKoro, TaK h cep-6oxopBaTCKoro npoHcxoac^enHa. Apna ee pacnpocTpaHeHHa ôojibuje; oxBaiieH h coôcTBeHHO ôaHaTCKHH roBop (bude, budova, dindov).
PHONÉTISMES ARCHAÏQUES DES PARLERS SERBO-CROATES DE LA RÉGION DU BANAT
(RÉZUMÈ)
    L’article met en évidence le fait que dans les parlers seibo-croates en usage sur le territoire de la R.P.R. il se maintient une série d’archaïsmes, dont la plupart ressortent du domaine de la phonétique.
    Ceci est la conséquence du fait que certains parlers serbo-croates (ceux de Svinita, de Carasova ainsi que des villages environnants) se sont dégagés
201