rzchu). Acelafi tratament al lui / este caracteristic pentì u regiunea carpatica din Malopolska.
     § 11. Oclusiva surdá k se transforma in sonora (g) in cuvinte ca : yclgi, -a, -e (wielki, -a, -e), úelganoc (wielkanoc), ogrqzyli se vodum (okrqzyli si? wodg.), plizga (pliszka).
    Este, de asemenea, de observat aparifia dentalei t in locul oclusivei k in adjectivul mentka (migkka).
     § 12. Consoanele fricative s, z, c, z sint reprezentate in graiul generatici virstnice din Bulai (Biesiada, Skowroñski Andrzej, Tunia, Zubert) prin s, z, c, j. : pSysed (przyszedl), psysua (przyszla), V else (bielsze), zeby (zeby), zamruzyc (zamruzyc), iuz (juz), ze (ze), razo (razq.), obcyéciua (obczyscila), cyie (czyje), vyskocy (wyskoczy) ,psepurecka (przepióreczka), recnik (rgcznik), karcma (karczma), obu^yu (obudzil), gye (gdzie). Acest fenomen poartà denumirea de mazurzenie fi este caracteristic pentru Mazovia, Malopolska, Silezia de nord.
    § 13. Velara Ì este pronuntatá in marea majoritate a cazurilor ca u. Articularea antero-lingualà a acestui sunet este sporadica : muúil (mówil), kwpil (kupil), kotk’i male (kotki male), skoly otvarly (szkoly otwarly). Redarea lui i prin u leaga graiul polonez din Bulái cu majoritatea graiurilor de pe teritoriul R.P. Polone, deosebindu-1 de acelea de la granila cu Moravia, Bielorusia, Ucraina, unde l apare ca antero-lingual (/).
    § 14. Notàm muierea lichidei l nu numai ínainte de i, dar fi inaintea altor vocale, fapt specific graiurilor poloneze de la granita cu Ucraina:
     1.	i ínainte de a : l'as (las), sabl'a (szabla), kol'ano (kolano) zel'asko (zelazko), mal’ai (malarz), kol’aS (kolarz), budovl’any (budowlany), kl'asa (klasa);
     2.	I ínainte de o: l'otnik (lotnik), pl'otkaS (plotkarz), koval'ova (kowalowa), vi’os (wlazl) ;
     3.	I ínainte de u : pl'uc (pluc).
     4.	V apare, de asemenea, in pozi^ia finala: zaV, koval’, ul’, si inaintea unor consoane : bul'va.
     § 15.. ín limba polona rezultatul final al dezvoltárii vibrantei *r’ este z(rz), fapt consemnat fi in graiul din Bulai. Apar totufi, ín vorbirea generatiei virstnice faze intermediare ín trecerea de la r’ la z1. Se intílnesc de exemplu forme ca: go r'auka (gorzalka), oruo, oreu (orzel), dar fi forma oTzeu care transmite elocvent o fazà arhaicà a fonetismului respectiv.
    § 16. Nazala moale n, ín vorbirea unor informatori (Tunia Iosif fi Skowroñski Andrzej) devine dura : kamin (kamieá), davnei (dawniej), ohopne (okropnie), ne bede (nie b?d§), o gen (ogieñ), tyton (tytuñ). Aceasta trecere a lui n la n reflecta o influenti germana. Faptul este explicabil, deoarece persoanele respective au trait o vreme pe teritoriul ocupat de austriaci (Skowroñski) sau au ínva^at de la vorbitori legati de acest mediu (Tunia). Pe teritoriul R.P. Polone fenomenul este atestat numai in citeva puñete din regiunea Mazuriilor unde limba germana a avut o anumitá ínriurire2.
    § 17. Exista cuvinte in care ín loe de labiodentala sonora v, apare u : podesua pentru lit. podeszwa. Alteori v trece la labiala sonora b : kabuecek (kawáieczek)3, care prezintà in acelafi timp reducerea lui a.
     1	Dezvoltarea lui *r este urmàtoarea : *f > *rj > > ri > rz > z.
     2	Cí. K. Nitsch, op. cit., p. 47. Stanislaw Urbaúczyk, op. cit., p. 26.
     8 Cf. Barbara Bartnicka — Dgbkowska, op. cit., p. 29.
164