„Proiectul de chestionar nr. 3 cuprinde 1596 de întrebâri çi este alcâtuit dupà principili 1 ,,de la nominile la cuvînt" ìntrebàrile sìnt grupate in cadrul a 27 de teme : I. Animatele (87 de întrebâri); II. Pescuitul (9 întrebâri); III. Pàstoritul (39 de tntrebàri) ; IV. Cresterea vitelor 131 de întrebâri) V. Regnul vegetai (91) de întrebâri) etc. în afara celor 27 de teme, „Proiectul de chestionar nr. 3“ concine un capitol (al XXVlII-lea) intitulât Diverse (37 de întrebâri), care prevede ob^inerea unor pronume, numerale, adverbe particule s.a. si un capitol (al XXlX-lea) intitulât Anexà onomastici. Am avea de fâcut cîteva observajii çi propuneri mimai in legatura cu tema a Ill-a (Pàstoritul) çi cu tema a XXVI-a (Pormele de relief). Dupa pârerea noastrà, terminologia pàstoreascâ din Carpazi, aça cum este ea oglinditâ în „Proiectul de chestionar nr. 3“, trebuie sâ fie inclusa pe de-a-ntregul în Chestionarul generai al Atlasului, data fiind râspîndirea teri-torialâ considerabilâ a unora dintre cuvintele prevâzute în cadrul acestei teme 2. Am avea însâ de observât câ la întrebarea nr. 131 din cadrul acestei teme, „Jak siç nazywa serwatka z mleka owczego?" figureazâ cuvîntul poi. zçtyca. în realitate însâ zçtyca (rom. jintitâ) nu înseamnâ ,,zer din lapte de oaie" în generai, ci numai zerul fiert, din care încâ nu s-a extras „urda". (Cf. în aceastâ privintà çi B.D. Hrincenko, CAoeapb yxpauncxoeo .H3bixa, Kiev, 1907, vol. I, p. 259, unde citim: „eÿpda..., cbip, BtiBapeHHbiii H3 cmbopotkh". De aceea, în locul întrebârilor 131 (v. mai sus) çi 132 — „Jak siç nazywa tlusciejsza zçtyca z wierzchu kotla?" (la care se are în vedere otyinerea cuvîntului poi. hurda si a cuvintelor s.-cr. cxopyn, xàj.uax am propune sà se formuleze urmâtoarele trei întrebâri : 131) Cum se nume^te zerul din lapte de oaie închegat? (rom. zer, rus. cbieopomKa, ucr. cupóeamxa, bui, cypoeâmxa, s.-cr. cypymxa). 131’) Cum se numeçte brînza extrasâ din zerul fiert? (rom. urda, ucr. eÿpda, poi. hurda, bulg. ypda’). 132) Cum se numeste zerul fiert din care încâ nu s-a extras urda? (rom. jintità, ucr. Mceiimûii.n, poi. zçtysa). în cadrul temei a XXVI-a din „Proiectul de chestionar nr. 3" pentru lexic —Pormele de relief—-credem câ ar fi bine sâ se includâ încâ vreo cîteva întrebâri privitoare la formele de relief întîlnite în zona Carpa^ilor çi a Balcanilor. Astfel, observâm câ în „Proiect" nu figureazâ o întrebare pentru no^i-unea denumitâ în limba rusâ eu cuvîntul yiyé.ibe (rom. cheie). De asemenea, lipseçte o întrebare pentru no^iunea denumitâ în limba rusâ eu cuvîntul nepeeân rom, pas). în afarâ de aceasta, propunem sâ se includâ în chestionar o întrebare pentru notiunea de ,,rîu care dispare sub pàmînt" (în s.-cr. nôhtop-uuifa) si pentru notiunea de ,,loc în care un rîu dispare sub pàmînt" (în rom. ponor, cf. bulg. nonóp, s.-cr. nò/top). 2 Propunerea de a se restringe numàrul intrebàrilor privitoare la terminologia pü.storeascü. a fost formulata de A. NabovSt’ak (Bratislava) in cadrul discu(iilor despre Atlasul lingvistic slav organízate de revista «Bonpocu H3MK03nanna» (Vezi nr. 5. 1961, p. 67, pct. 3). 3 Vezi V. Deiev, CpeòmpodoncKo omapanao, in C6ophhk 3a HapoflHH yM0TB0pennn nayKa h KHH>KHHHa, Sofia, 1903, XIX, partea a doua, p. 8 $i 81 189