[iókT.t'], [kulàk], [ladón'-b] lit. JiaaoHb, in grai avem generalizarea flexiunii fem. — a, comp. plàt'a <plàt'ie), [noybt'], [ikry] (cf. Dal' 40 — HKpa, HKpa). [stup'én'] —’ pas’ (D. 349 regionalism — Pskov, urmà de picior fi pas) ; [p'àtk-b] — ’càlcìi’, [yorp] — ’cocoasà’, [zyvót] — 'stomac, abdomen’ ; [[xr'e'b'ót] si [xr'e'b'ét] — ' sira spinàrii’, [kost'] — ’ os’ ; [r'óbry] — ’coaste’, fi cel mai vechi [kudry] — cu adoptarea unei noi flexiuni (v. lit.—i). Ne mai oprim asupra cuvintelor [lys'im,] — ’chelie’, omonim (analizat mai sus pentru „patà albà in frunte la cal"), [kal'énki. — ’ genunchi’ (pe care vorbi-torii nu-1 percep ca diminutiv fi nu cunosc kal'éni>, lit.), [klup], pi. [klùpy] —) fold’, <-> uri (comp. 0, 271 care dà doar krup ca parte posterioarà la cal) interesantà ni se pare denumirea „màrului lui Adam“ — [gylki,] ca nou imprumut.
     Printre denumiri de boli fi stàri bolnàvicioase gàsim : [prastudi], [nàsmirk (lit. HacMopK), [kàsi.1] (fi cu un atribut format prin sufixarea unui imprumut avem [maYar'iinyi'—] — tuse convulsivà, calc din rom.), [è'ixotki], [t'ifi] f. (lit. m.) [xal'érc»], [l'ixaràtk-b] alàturi de care gàsim fi [yar'àè'ki)] tot in sens de „friguri“ fi’ temperaiurà ridicatà’ [skarlat'ini] (al doilea caz s < s) ; [s'in'àk, [bal'àó'ki] — ’ranà micà’ — fa|à de [ram>] ’ranà’ ; [plót'] — màtreatà’ (cf. Dal', III 121) ; [apt'éki] — termen mai pufin cunoscut pentru ’farmacie’ alàturi de frecventa denumire [sp'iciriib], [ac'k'i], [bàpki,] ; [britvi], [rasc'óski,], [yr'e'b'esók] (sinonim), [rusn'ik] — ’prosop’ (Dal' pymiHK — nord) ; cu un fonetism necunoscut altor graiuri rusefti se prezintà [muzyl'], pi. i (ucr. mo3ó;ih, M03biJib — H. 439) m. fa|à de lit. rus. M03Ó^b
—	fem).
    Acestui domeniu ii apartin fi cìteva denumiri de origine romineascà cum sint [dóxttr] — 'medie, doctor’, [sp'itàl'] (cu varianta fonetica [sp'itàl] ; [v'entuzy], [bandàs] fi [d'ikalón] — odecolon (cu reducerea primei vocale, v. mai sus un caz similar) — cuvinte care fac parte din inventarul lexical activ al vorbitorilor din satul Mila 23. Elementele amintite aci pot fi urmate de altele care vor confirma odatà mai mult stabilitatea lor in cadrai lexicului dialectal.
V.	CUVINTE REFERITOARE LA RELAflILE SOCIALE ALE OAMENILOR
(gradile de rudente)
    Principalii termeni de rudenie sint identici acelora pe care-i cunoaftem din limba literarà fi ei n-au suportat schimbàri in grai. Printre aceftia se numàrà : [mat'] fi [màmk ], [t'àt'i] fi [bàt'kt] — [at'éc]—ultimul folosit fi pentru „preot“ ; primele se deosebesc prin frecventa care o au in dependentà de virsta celor care se adreseazà in acest fel; [s'e!strà], [brat], [doò']( [dóC'kt]
—	fiicà; [syn], [rad'it'i’b'; graiul posedà pentru „copil“ denumirea [xlópc'ik] (Dal', 551, dà xAÓneu, ca sudic; XJian, xojión) in absen|;a cuvintului MajibHHK, cunoscut limbii literare fi majoritàtii graiurilor rusefti de pe teri-toriul U.R.S.S. ca fi limbii ucrainene (H. 403);’ fiu vitreg’ [baistruk] (ucr. idem — fiu nelegitim). Denumirea a càpàtat in grai fi sensul de „fiu ràu“, „neascultàtor", pe care locuitorii o folosesc foarte freevent pentru a-fi exprima nemulfumirea fa|à de purtarea copiilor lor ; [s'iratà] este folosit ca fi in limba literarà cu sensul cunoscut de ’orfan de unul sau ambii pàrinfi’ ; pentru „gemeni“ gàsim o denumire specificà graiului [dvain'àtT>] fi sinonimul [bl'ic'n'
123