Grupînd limbile slave din R.P.R. în ordinea descrescîndà a numârului vorbitorilor, câpâtâm urmâtorul tablou 1 :
    Afadar, in {ara noastrà existà condili de cercetare nemijlocita a unor graiuri reprezentind principalele limbi slave. Prin studii in acest domeniu„ dialectologii-slavifti de la noi pot sa aducà o contributie personala. fi originala la imbogàfirea patrimoniului generai al slavisticii.
    Remarcabile prin valoarea lor ftiinfificà, lucràrile de pinà acum privi-toare la unele graiuri slave din Rominia sint, deocamdatà, prea pufine la numàr.
    Pe baza consultàrii unor izvoare scrise fi orale variate, precum fi prin contact nemijlocit cu realitatea lingvisticà de pe teren, am procedat la stabilirea nominala a localitàfilor din República Populara Romina in care se pot efectúa actualmente cercetàri in domeniul dialectologiei slave fi am intocmit o Hartà a graiurior slave actúale din R.P.R. 2.
     Purtàtorii graiurilor ucrainene din R.P.R. sint concentraci, in majoritatea lor, in nordul farii (regiunile Maramuref fi Suceava), in apropiere de masivul graiurilor ucrainene carpatice. Dupà cum rezultà din izvoarele istorice, ucraineni existau deja in Maramuref, de pildâ in satele Poienile-de-sub-Munte, Repedea, Ruscova, incà acum cel puf in cinci secóle fi jumàtate 3. Dupa unii istorici, slavii de est au pâtruns in aceste regiuni mult mai inainte4. O vechime remarcabilâ au fi graiurile ucrainene din Moldova5.
    Localitàfile din regiunea Maramuref in care se pot face in prezent studii de dialectologie ucraineanâ se cifreazà la circa 25 : Poienile-de-sub-Munte, Ruscova, Crasna, Bistra, Petrova, Leordina, Repedea, Valea-Vi$eului, Vi$eul-de-Sus, Borça (raionul Vifeu) ; Sighet, Lunca-la-Tisa, Rona-de-Sus, Remeti, Bocicoiul-Mare, Cimpulung-la-Tisa, Cràciune$ti, Teceul-Mic, Viri mort (raionul Sighet) Tìrna-Mare (raionul Oaf), Sârâuad (raionul Tàfnad) f.a
     1	Recensimintul populafiei din 21 februarie 1956, p. 562.
2	Harta poate fi consultata la sediul Asociali Slavijtilor din R.P.R. (Bucurc^ti).
     s Despre o popula^ie ucraineanà in nordul teritoriului RPR !n a doua jumàtate a seco lului al XlV-lea vezi O'tepKU Hcropuu CCCP, sec. XIV—XVI, Moscova, 1953, p. 520 — 521. Vezi $i Ioan Mihàlyi, Istoria comitatului Maramuref. Diplome maramuresene din sec. XIV fi XV, adunate ?i comentate de Ioan Mihàlyi de Ap?a, Sziget, 1900, p. 65 — 67 ?i 315. Cf. $i lucrarea lui K. Czoemig Etnographie d. Oesterreichischen Monarchie, Wien, 1855, voi. II, p. 293. Pentru unele indicaci bibliografi.-e v. bravura lui M. P. $esan : Teodor Koriatovici in Rusia subcarpatici ctitor al ministirii Sf. Nicolae din Munkacs la 1360?, Cernàu^i, 1936, p. 13, 14, 20.
     *	Vezi P. Olteanu, Numiri slave in Transilvania de Nord. Extras din culegerea „Limbà $i literaturà", voi. III, editatà de „Societatea de ¡jtiinte Istorice ?i Filologice din R.P.R.“, Bucure?ti, 1957, p. 190.
     5	Vezi acad. E. Petrovici, Elementele slave din limba rotninà — mdrturie a legatimi istorice dintre poporul nostru fi poporul rus. „Limba rominà", I (1952), nr. 1, p. 23.
 1)	limba ucraineanâ
 2)	limba rusà
 3)	limba sìrbocroatà
 4)	limba slovacà
 5)	limba bulgarà
 6)	limba cehà
 7)	limba polonà
 68.252
 45.029
 43.057
 18.935
 13.189
 6.196
 5.494
1.	Graiurile ucrainene
76