In regiunea Iaçi principalele localitâfi in care se pot studia la fata locului graiuri ruse sint : Brâte$ti, Bâlu§e$ti, Lespezi (raionul Paçcani) ; Focuri (raionul Vlâdeni) ; Tîrgu-Frumos (raionul Tirgu-Frumos) ; Dumasca (raionul Vaslui). De asemeni, se pâstreazâ graiuri ruse la lipovenii din cartierele lipovenesti ale oraçelor Ia$i si Vaslui.
    In regiunea Bacâu se pot intreprinde ánchete dialectale la ruçii din satut Plopana (raionul Bacâu) çi in cartierele lipovenesti aie oraçelor Piatra-Neamt çi Roman 1.
    în regiunea Galafi localitâfile in care se pâstreazâ graiuri ruse sint Brâila (cartierul Brâilifa) çi Piscu.
    Cele mai numeroase colonii lipoveneÿti din R.P.R. sint concentrate in regiunea Dobrogea : Jurilovca, Sarichioi, Slava-Rusâ çi Slava-Cerchezâ (raionul Istria) ; Periprava, Sfi§toJca, Chilia-Veche, Mila 23, Mahmudia, Sulina, Tulcea (raionul Tulcea) ; Carcaliu, Isaccea, Mâcin (raionul Mâcin) ; Ghindar e^ti (raionul Hîrçova) ; Nâvodari (raionul Medgidia) ; Douâ-Mai (raionul Negru-Vodâ).
    Este, de asemeni, de menzionai satul Bordu^ani, situât pe malul stîng al Dunârii, între Feteçti çi Hîrçova.
    împrejurârile istorice care au dus la açezarea ruçilor din localitâfile menzionate pe teritoriul fárii noastre sint cunoscute. Cercetâtorii istoricului populafiei lipoveneçti din Rominia au scos insâ prea mult în relief motivele de ordin religios care au provocai emigrârile „starovertilor" din Rusia 2 çi au trecut sub tâcere faptul câ aceste emigrâri s-au datorat çi unor cauze de ordin social-economic 3.
    Izvoarele scrise pe care le-am consulat arata câ cea mai veche localitate eu populate lipoveneascâ din R.P.R. ar fi satul Lipoveni (denumirea mai veche — Socolinti) din raionul Suceava, unde s-ar fi asezat emigranti din Rusia încâ de la 1724 4. Colonia de la Dumasca dateazâ cel pufin din anul 1730 *, cea de la Manolea — din 1743 6, cea de la Sarichioi — dinainte de
     1	Informaci demografice de acum un secol despre lipovenii din Moldova gàsim in Lucratile stalistice fdeute pe anii 1859 — 1860, Ia$i, 1861, p. 125 — 137.
      2	Printre ace^tia se numàrà : Melchisedek, Lipovenismul, adicà schismaticii sau rascolnicii fi ereticii rusefti dupà autori rufi fi izvoare nafionale romtne, Bucurejti, 1871 ; I. I. Nistor, Cercetàri asupra cultului lipovensesc din Rominia, In Analele Acad. Romine. Mem. sect- ist. Seria III, tom. XXIX, mem. 9, Bucure^ti, 1947.
     3	Vezi expunerea acestor cauze in OtepKu ucropuu CCCP. XVII eeK (Perioadafeudalismu-lui), editata de Institutul de istorie al Acad. de ijtiin^e a URSS, Moscova, 1955, p. 312—317 ?.u. ; XVIII eek, Moscova, 1957, p. 202, 206. Cf. $i articolili Raskol din EoAbUian coaer-ckoh 3HU,UKAoneduH, ed. a Il-a, Moscova, 1955.
      4	Vezi Enciclopedia rominà, vol. I, p. 441, unde se arata cà lipovenii au pàtruns In Bucovina in anul 1724. Pe de altà parte, Isidor Vorobkevici, in articolili PaCKOA u Aunoea-Hbi uau crapooópudi^bi e EyKoeune u PyMbiuuu, publicat, in revista „Candela", anul II, nr. 7 din 1883, Cernàu^i, p. 420, serie cà cea mai veche localitate lipoveneascà din Bucovina este Mitocul-Dragomimei, adicà, mai precis, satul Socolin^i (Lipoveni) din comuna Mitocul-Dragomirnei. De aceea?i pàrere este ?i Demetriu Dan, in articolul Lipovenii din
 Bucovina, „Candela", 1894, p. 315 j.u.
      6	I. I. Nistor, lucr. cit., p. 4.
      •	Vezi Marele diefionar geografie al Rominiei (abrev. DG), vol. IV, p. 232—234. (Men-^iunea cà lipovenii de airi $i din celelalte sate lipovenesti din jude{ ar fi ,,descenden{i din cei 100.000 de robi descàlicafi de ijtefan cel Mare dupà pràdàriunUe fàcute in Polonia in urma luptei de la Codrul-Cozminului" nu poate Snsà fi acceptatà, dat fiind anacronismi pe care !1 presupune).
78