pl., [platók] — 'basma' çi diminutivul [kas'im.ékt], [pôly] çi [palâ] — pl.,' poalele hainei', [kuzuc'ôk],' cojocel', [pttstân'ik'i] pl. tantum (Dal', 217 ca
  0., 496 — indica „pop", 'indispensabili'; [pat'âsk’i]—’bretele’, pl. tantum (Dal’, 212 çi cont. lit. 0., 494 — idem) ; [pr'âskt] — ’curea’, [stany] ’pantaloni’, [yâlstuk] ’cravata’ (probabil nou împrumut ucrainean), [zyl'étki>] — vesta', [karmân], buzunar’ [rukâf]’ mînecâ’, [H'âpi], pâlârie, sapcà' [îüpkï,] — fustâ’, [kôxtT>]’ bluzà’ (ucr. koxta, rus. K0(J)Ta) çi sinonimul rom. [blüza] ; [rubâxi], [zâpin] —’ çor|’ (fig. la Dal'615 ca „pînzâ" $i ,,çor|" ; la H. nu fig.), [knópki.]’ capsâ ; se pâstreazâ çi denumirea veche pentru’ agâ^âtoare’ [môc'kt] (Dal' 354; v. lit. neivnma).
    Se mai pâstreazâ un element de podoabâ a capului pentru femeile câsâ-torite, cunoscut sub douâ denumiri (zbórn'ik], [k'ic'ki] (menzionai la 0., 241) ; prima denumire are in vedere obiectul folosit în zile de sârbâtoare çi con-fec^ionat din mâtase, a doua denumire este pentru acelasi obiect folosit din zilele de lucru. Este important de amintit câ 1-am întîlnit mai mult la femeile din satele Periprava si Svistovca çi mai pu|in la Mila 23, unde vechile obiceiuri sînt pâràsite $i moda îsi spune mai intens cuvîntul. Acesta însâ este singurul detaliu pe care 1-au mai pâstrat din vechiul costum.
     Ca obiecte de podoabâ mai au [s'éry'ij — ' cerceii’ çi [man'isk'i] pl. t. — mârgele’, ultimul avînd un aspect fonetic deosebit de cel cunoscut în rusa lit. M0HHCTÓ (Dal'indicâ doar mohhcto).
    Mai adâugâm aci denumiri ca : [pal'tó] care se foloseçte eu sensul de „hainà", [plât'a]’ rochie’ (aci fem.), [kalósi.] denumire folositâ pentru ’jumâ-tate de pantalon’ çi neclarâ (la Dal’ nu figureazâ) ; [püyi.lki>] —’ nasture’ (lit. nyKOBHua, ucr. r~> uh), care dupâ pârerea noastrâ este specificâ graiului §i nu e perceputâ ca diminutiv (Dal' nu o dâ).
Pentru încâl^âminte am notât : [sapay’i] ’cisme’ [padm'ôtki,] ’pingea’(si sin. rom. [tàlpi>] <talpâ), [snurók] ’çiret’, [anüé'ki>] ’obialâ’, [karp'étki.]
—	’ çosetâ* ; [ó'ulók] —’ ciorap’ çi o denumire nouâ, de origine romîneascâ, [bukânc'] ’bocanci, ghete’.
    Mai amintim denumirea unui accesoriu, a bastonului care poate fi în grai : [tróstiókr.], [kastyl'] (se foloseçte si eu sensul initial de „cîrjâ") si îm-prumutul rominesc [bastón] (prima denumire nu e perceputâ ca diminutiv, lipseçte „Tpocî").
IV.	CUVINTE REFERITOARE LA CORPUL OMENESC,) BOLI, TRATAMENTt POPULAR
ÇI IGIENÀ
    Termenii referitori la corpul omenesc ii vom intilni în graiul cercetat ca çi în limba rusâ literarâ ei aleâtuind, împreunâ cu alte elemente, fondul cel mai stabil. Totusi çi în acest sector mai pu^in „penetrabil" al lexicului au pâtruns cîteva elemente romîneçti asupra cârora ne vom opri mai jos. Citâm denumirile obiçnuite : [yalavâ], [sait], [mazy'i] (pl. t.). — ’creieri’, [zatylik], [v'isk'i], [z'e!rôk] — ’ pupilâ’, ]ylas], zy,-a 'ochi ’(belorus. [z'erk'i] — ’ochi’ ; Dal' (694) dâ [zér'it'] ’a vedea’, [r'e’n'icy], [d'isn'i], [s'ò'ótki>] — ’gingie’ (0., 138 — aecHa, flëcHu«, [sl'ün'i] pl. t. — ’saliva’ (v. Dal'221 — cjiHHa — sing.), "[mas'c'iny], [vüsy] (eu protezâ çi schimbare de accent) [padmyski,],
     1	v. çi G. Nefedov, roeop ce.i üycmbiHU 'u Ee.mnu în «MaTepHaJiw h nccneAOBanna no pyccKoft anaJieKTonorHH» „vol. II, Leningrad, 1949.
122