Banat a fost ìnregistrat termenul obranita (< s. -cr. òbranica, òbramnica „idem, ceea ce se afeazà pe umeri“), care s-a extins fi in sudul Crifanei (ALRM n [2555]). Pentru boala numità in sudul tàrii pojar ( = rujeolà), iar in ràsàrit cori, in Banat se foloseste cuvintul pìrpur, pìrpor, provenit din sirbocroatà (in restul tàrii— vârsat, dérivât romineasc; ALRM I 160, aici h. 27 fi 29). în sfirfit, ala turi de cuvintul mai vechi de origine sud-slava (bulgar) nisip, in partea de apus a Banatului, unde se aflà o populatie sirbeascà nume-roasà, s-a notât in púnetele rominesti cuvintul pesàcos pentru ’(pàmint) nisipos’ (ALRM n I 3, ìmpr. h. 14, aici h. 29). Evident câ fi aici se poate incerca o stratificare in timp a imprumuturilor printr-o studiere exhaustiva a lor, asa cum preconizeazâ acad. E Petrovici, anun^indu-fi lucrarea consacrata elementelor de origine sirbocroata din limba rominà 1.
    în concluzie, se poate spune câ Atlasul lingvistic romin ne permite sa aducem precizàri deosebit de importante la stabilirea etimologici exacte a cuvintelor de origine slava in limba rominà. în acelafi timp, el este o oglindà a viabilità^ acestor cuvinte in graiurile rominefti, permi^indu-ne sa studiem ,,pe teren" diversele raporturi care s-au stabilii intre cuvintele de origine slava fi cele moftenite din latina sau imprumutate din alte limbi (sinonimie „slavo-rominà", concurentà intre cuvinte de diverse origini etc. : cf. bolnav — beteag, sfredel — burghiu, obraz — fata, cireada — ciurda, cobilita — obranita
—	coromîslâ etc.).
    Farà a ne permite stabilirea cu precizie a regiunilor in care au fost ràspin-dite vechile triburi slave de sud sau cele slave de ràsàrit pe teritoriul fàrii noastre, ariile cuvintelor de origine slavà ne dau totu.fi unele indicatii in acest sens. Càci chiar dacá eie nu coincid cu ariile toponimice slave, afa cum se aratà in lucràrile acad. E. Petrovici, centrai lor de intensitate coincide totufi cu aceste arii. Cea mai complexà situatie din acest punct de vedere o au cuvintele ràspindite pe intreg teritoriul limbii romine. Faptul cà, de multe ori, eie nu formeazà „arii" pe teritoriul tàrii noastre se compenseazà insà cu posibili-tatea ce-o avem de a le determina ca apartinind celui mai vechi strat lexical slav din limba rominà. Si dacà vom adàuga la acesta arguméntele de ordin fonetico-gramatical fi semantic, precum fi màrturia arominei, meglenoro-minei fi istro-rominei, vom putea stabili cu mai multà precizie cronologia elementelor slave, fapt deosebit de important pentru istoria limbii fi a poporului romin.
    în ceea ce privefte Atlasul comun al limbilor slave, dacà nu se va urmàri prin el numai stabilirea unor izoglose „protoslave“ fi slave antice, ci afa cum se preconizeazâ tot mai mult in ultima vreme, studierea unor problème complexe istorico-dialectale slave, materialul rominesc va putea fi folosit atit in comentariile la hàrtile lexico-semantice, cit fi la cele consacrate derivatici fi foneticii. De exemplu, aria romineascà streasina se va lega de cuvintul dialectal bulgar cmpeiuuHa (dérivât din cmpexa, cmpnxa cu sufixul -una) fi cel sloven stre&ina. Aria cuvintului vraf se va lega de asemenea de cuvintul dialectal bulgar epax, avìnd corespondent in aria slavà de ràsàrit : ras., ucr.
      1 Vezi ràspunsul sàu la ancheta revistei „Limba rominà“ (Vili, 1959 ,nr. 4, p. 60). Cercetà-torul influenti sïrbeçti in Banat va trebui sa ^inà seama çi de materialul cules de I. A. Candrea pentru Atlasul lingvistic al Banatului, ràmas nepublicat. Vezi articolul sàu Constatàri in domeniul dialectologiei, în „Grai çi suflet", I, 2,1924, p. 169 — 200, unde se dau fi cìteva hàrti privind ràspìn-direa unor cuvinte de origine slavà : la p. 194 h. 8 : gomilâ — mogilâ etc., la p. 198, h. 10 : golumb-goltmb; ìntre p. 190—191, harta stîrc-cocostîrc (cf. I. Coteanu, Elemente de dialectologie a limbii romine, Bucurefti, 1961, p. 37—38).
50