de trecere la unilingvism, aceste graiuri sint pe cale de disparire 1. Dar si localitàfile in care procesul de bilingvism s-a incheiat prezintà Ínteres pentru lingvisti, deoarece, dupà cum se ftie, in asemenea cazuri graiul iefit din uz ifi poate làsa amprenta asupra celui adoptat in noua ambianfà lingvisticà. De asemeni, abandonind graiul traditional, populaba imigratà poate pàstra in continuare alte demente specifice ale trecutului, oglindite in producfiunile folclorice, in onomastica, toponimicà, in cultura materialà 2.
     Cercetàtorii graiurilor bulgare din Muntenia (regiunile Bucuresti, Ploiefti, Argef) pot gasi informaci utile despre populaba de origine bulgarà la nordul Dunàrii la sfirfitul secolului al XIX-lea in lucrarea deja menzionata aici — Marele dictionar geografie al Rominiei, voi. I—V, 1898—1902.
    0 lucrare mai nouà, bazatà insà nu pe cercetàri de teren, ci numai pe documente aflate la Arhivele Statului din Bucuresti, a intoemit invà|atul bulgar Stoian Romanski, in 1930 s.
    Ocupindu-se de istoricul orafului Alexandria (reg. Bucuresti), un cer-cetàtor romin din deceniul al IV-lea al sec. al XX-lea constata cà inteme-ietorii acestui ora? (1834) au fost bulgari refugiafi din calea turcilor fi cà proveneau de la $iftov. Ulterior populaba a ìnceput sa se impestrifeze, iar in cele din urmà vestigiile trecutului au ràmas numai in onomasticà 4.
    Destul de bine cunoscut este fi istoricul emigranfilor bulgari care s-au stabilit in 1832 la Slivenul-Nou in apropiere de Ploiefti 5.
6.	Graiurile cehe
     Purtàtoiii graiurilor cehe din tara noastrà sint grupa ti in citeva località|i din regiunea Banat : Berzasca, Cozla, Bigàr, Sintelena, Girnic, fumila6, Zlatita (rn. Moldova-Nouà) ; Ravensca, Bozovici (rn. Bozovici) ; Eibental, Baia-Nona, Ogradena-Nouà, Mehadia, Orbava (rn. Orfova) ; Vucova, Clopodia (rn. Gà-taia) ; Peregul-Mare (m. Pecica) ; Jupa (rn. Caransebef) ; Scàiuf (rn. Lugoj).
    Purtàtorii graiurilor cehe actúale din R.P.R. sint descendenfi ai colo-niftilor adufi aici in a doua jumàtate a secolului al XVIII-lea. Astfel, in
     1	Procesul de trecere la unilingvism este menzionai incà la sfirjitul secolului al XIX-lea. Astfel, in DG IV, 165 citim : „Licuriciul, jud. Teleorman..., 986 suflete... Cea mai mare parte din locuitori sint Bulgari, stabiliti aici de pe timpul rázmerifelor $i pribegiilor. Ei t$i pàstreazà Incà limba, portul ji obiceiurile. De ci^iva ani asimilarea cu elementul romin a Ìnceput sà fie mai vàdità".
      2	Vezi, in aceastà privila, DG I, 624: „Brànefti ?i Vadul Anei cu o populare de 1511 loc., in 276 de case. Cea mai mare parte sint bulgari... Populea e... formata din bulgari emigraci din Bulgaria prin sec. al XVIII-lea. Obiceiurile lor diferà de ale rominilor ; DG II, 89: „...Popu-a^iunea unei pàr^i din càtunul Sirbi-Sfinfefti este de origini bulgari-, ea l?i pàstreazà Incà limba portul $i obiceiurile": DG, II, 695: „...mulfi din tre locuitori ( e vorba Brebenii-Slrbi rn. Slatina E.V.) pàstreazà costumul nacional bulgar" ; DG II, 241 : ,tGralia-Drdghinefti (pe valea Drimbo-vnicului)... locuitorii stnt in cea mai mare parte sirbi (cite?te : bulgari, E. V.))..., poartà chiar acum costumul lor".
      2	Vezi Stoian Romanski : Eb/teapume «5 B.iauiKO u MoAÒoea, Sofia, 1930, 863 p .Viitorii, cercetàtori pe teren ai graiurilor bulgare dintre Dunàre ?i Carpazi se vor putea orienta §i dupà località^ile menzionate de St. Romanski in aceastà culegere de documente.
4	Vezi Ilie Catalina: Orasul Alexandria. Monografie (1834 — 1934), Bucuresti, p. 78—87
      5	Vezi Gh. Zagori(, Tirguri fi orase intre Buzàu, Tirgovifte fi Bucurefti. Bucuresti, 1915, pp. 67 ?.u. Cf. ?i M. Sevastos, Monografia orafului Ploefti. Bucurejti, 1937, p. 40—41; 379 - 383 ; 728-729.
      •	Vezi Emil Petrovici, Folclor din Valea Altnàjului, Bue., 1935, p. 37.
83