ascendent. Deoarece acest sistem de trei accente (r'òg, devòjka, govor'\li) s-a pàstrat bine in dialectul cakavian, el a càpàtat denumirea de accentuarea cakavianà. In acelafi timp sistemul mentionat aici este, dupà cum a aràtat incà A. Belic, fi accentuarea protosirbà x. Dealtfel, accentuarea ..cakavianà" se intilnefte fi in unele graiuri kaikaviene fi stokaviene.
    in graiurile stokaviene acest sistem de accentuare a fost simplificat prin contopirea accentului ascendent, acut, cu accentui descendent : devòjka > dev’òjka. Astfel a apàrut sistemul de douà accente pàstrat mai ales in dialectul cosovo-resavian fi in graiurile dialectului zeto-sienifean, ca fi in graiurile ikaviene din Istria2. In afarà de graiurilor stokaviene cu douà accente, existà fi graiuri cakaviene cu acest sistem de accentuare 3.
    Graiurile stokaviene din Serbia de est fi de sud au simplificat fi acest sistem de douà accente, prin reducerea lor la un singur accent scurt, care a suferit fi o transformare calitativà, devenind din accent muzical, accent expirator 4.
     In limba sirbocroatà literarà fi in graiurile care stau la baza limbii literare existà afa numita accentuare neostokavianà, adicà sistemul de patru accente. Acest sistem de patru accente s-a dezvoltat din sistemul de douà accente, prin trecerea accentelor vechi (lung fi scurt) pe silaba precedentà : pisati > pi sali, devòjka >dèvòjka. In felul acesta, in afarà de cele douà accente vechi cu intonatia descendentà lungà: ròg fi scurtà k{sa, au apàrut incà douà accente, de data aceasta ascendente : lung, dacá silaba pe care accentui vechi s-a mutat era lungà, de ex. glàva < glav'à fi scurt, dacá silaba era scurtà, de ex. jiinak < jurQk, nòga < nog'à- Acest fenomen s-a petrecut in sec. XIV—.XV «.
    In vorbire se constatà numeroase fluctua^ii in ceea ce privefte accentuarea. Sint, de pildà, graiuri, in care trecerea accentului pe silaba precedentà nu s-a produs in mod consecvent, precum sint fi graiuri in care, pe lingà accentele vechi conservate, apar fi cele douà accente noi etc. Vom vedea in cele ce urmeazà care este situatia accentului in graiurile sìrbocroate din Svinila, Liubcova fi Moldova-Veche.
Svinita
    Graiul din Svinifa, care conserva mai multe tràsàturi arhaice ale limbii sìrbocroate, pàstreazà fi sistemul de accentuare veche, stokovian, adicà sistemul de douà accente, prezent in marea majoritate a exemplelor culese (circa 200 de cuvinte accentuate).
    Accentui nou ascendent lung, apare intr-un numàr relativ mie de cuvintè fi anume :
    bila (bili), potaste, glitve, nésam, némam ìnsà ka^n^mam, unde riamarti e accentuai ca in limba literarà.
     1	V. A. Belie, AKifeHamcKe cmpyuje, I, Belgrad, 1910, p. 13 — 14.
2	V. P. Ivii, ffuja.ieKmo.ioiuja cpncKoxpeamcKoe jejuna. Novi Sad. 1958, p. 33, 58.
     3	V. M. Hraste, Dvoakcenatski sistem u hrvalskom ili srpskom jeziku, 36opHUK 3a tßu.iojiorujy u uiureucmuey, I, Novi Sad, 1957.
  4	A. Belie, JJuja.ieKmu ucmoHHe u jyxene Cpouje, Belgrad, 1905, p. 271 si urm.
     5	A. Beliö, CaepeMeHU cpncKOxpeamcKU KuiiMeeiiu je3UK, npeu deo : r.iacoeu u aw/enam, Belgrad, 1951, p. 119 — 120.
204