1.	Conditile in care s-a dezvoltat graiul in ultímele douà secóle au dus, pe plan lexical, la schimbàri mai mult sau mai putin vizibile, dar in linii generale, fondul lexical rusesc s-a pàstrat foarte bine. Aceasta o confirma denumirile ce apartin regnului animai, vegetai, relatiilor sociale ale oamenilor s.a.m.d.
    2.	ín lexic se constata, pe lìngà fondul rusec, prezenta unui numàr mare de ucrainisme, ceea ce arata cà vorbitorii fie cà au fost in relatii strinse cu ucrainenii, fie cà au locuit vreme ìndelungatà pe teritoriu ucrainean.
    3.	ìmbogàtirea, làrgirea lexicului a avut loc in trecut (avem in vedere perioada care a trecut de la desprinderea graiului de masivul dialectal din care a fàcut parte si pina in 1944) pe baza „preluàrii“, „adoptàrii" unor termeni, denumiri noi, pentru obiectele pe care le importau (de ex. uneltele pentru pescuit de la Astrahan fi Nijni-Novgorod), pe baza imprumuturilor fàcute mai ales din limba rominà fi pe baza unor inova^ii locale, dialectale.
    4.	Problema imprumuturilor ramine deschisà, dar menfionàm cà eie au putut fi fàcute in diverse perioade, cà s-au putut face pe diferite cài fi cà eie la un loc cu fondul rusesc, reprezintà o bazà pentru derivare in cadrul graiului. ímprumuturile existente s-au adaptat sistemului fonetic si morfologie al graiului.
    5.	Inovajiile constatate nu sìnt prea numeroase, eie ìnsà reprezintà eie-mente stabile, create conform legilor interne ale graiului.
    6.	in cadrul graiului se constatà o nouà dezvoltare a sinonimici care are loc mai ales pe 'baza imprumuturilor fi inovatiilor realízate prin derivare.
    7.	Derivarea se realizeazà freevent prin sufixare cu ajutorul elementului-k
    8.	Limba rominà exercità asupra graiului o puternicà influenza prin radio, presà, turism, prin relatiile existente intre acest sat fi oraful Tulcea pe calea apei. Aceasta se reflecta in numàrul mare de cuvinte rominefti folosite freevent de vorbitori fie cà eie coexistà cu echivalentele rusesti sau, fiind denumiri ale unor elemente noi, nu au aceste echivalente.
    9.	Schimbàrilde de sens constatate sint normale, farà a fi prea freevente
    10.	Maioritatea elementelor (atestate in lucàrile lexicografice principale insolite de indicala „cunoscut pentru localitatea Sevsk“ sugereazà ipoteza originii graiului fi a apartenentei acestuia la masivul dialectal care cuprinde fi graiul cunoscut in localitatea amintità sau in apropierea acesteia.
*
*	*
    Consideràm cà n-am epuizat toate problemele pe care le ridicà lexicul graiului din satul Mila 23; materialul mai are nevoie sà fie ìmbogàtit fi completat, dar pentru aceasta sìnt necesare :
    1.	deplasarea suplimentarà in localitatea respectivà pentru verificarea fi compietarea unor date de care dispunem, fi
    2.	deplasarea in localitàtile de la nord de Dunàre (eventual la Vilkovo in R.S.S. Ucraineanà) pentru confruntarea materialului, aceasta pentru cà vorbitorii de graiul càrora ne cocupàm au locuit (ìnainte de a se stabili in aceste pàrti) multà vreme in acele locuri.
abrevieri	, $yf
Br.	— Aleksander Brückner, Slownik etymologiczny j^zyka polskiego, Warszawa, 1957
Dal' — B/iaflHMHp Usua, Tojikobmü, cnoBapb »«Boro BejiHKopyccKoro «bina, t. I—IV MocKBa, 1955.
DLRM — Dic^ionarul limbii romine moderne, Bue. 1958.
128