3. Despre proiectul de chestionar Lexicul (sectiunea );de la cuvînt la sens“).
    Considerâm câ proiectul de chestionar Lexicul (sectiunea „de la cuvînt la sens“ x) este bine întocmit si cà va putea sta la baza Chestionarului general al Atlasului linguistic slav
     Proiectul cuprinde un mimar de 2G7 de cuvinte din slava comunâ (reconstruite), in paran-tez«t indicîndu-se cuvintele corespunzátoare din limbile slave. De ex. : Verbul bajati (rus. ôanmb, ôaumb, ucr. ôanmu, bielorus. ôa.niib, pol. bajac, luj. bac, bajas, ceh. biijiti, s.cr. 6àmu, sloven, bdjali, bulg. ûan).
     în legâturà eu fiecare cuvînt se cere sá se ràspundà la urmàtoarele întrebâri formúlate la începutul listei : „Exista, la dvs. urmâtorul cuvînt? Dacâ exista — cum se rosiente si ce înfelesuri are?".
    Intrebàrile pe baza cuvintelor din acest proiect de chestionar sînt în mare parte aplicabile si în localitâtile eu graiuri romînesti care ar urma sa fie repre-zentate în Atlasul lingvistic slav. De exemplu, în legâturà eu râspîndirea, pronun^area si sensurile cuvintelor corespunzátoare substantivului sl.c. balvam (întrebarea a 2-a din proiect) va putea fi men^ionat, ca material auxiliar, çi cuvîntul romînesc bolovdn eu sensul sàu de „bulgàr mare“, „piatrâ“, eventual si cu alte sensuri.
    Menjionàm câ si în chestionarul Atlasului lingvistic romîn au existât unele întrebâri „de la cuvînt la sens" si cà ele au dat rezultate destul de bune (Vezi, de ex., întrebarea Nr. 2240 „Ziceti sait? Ce înseamnà?“ çi râspunsurile primite, în ALR II, vol. I, p. 45).
    Am vrea sà facem cîteva observafii de amânunt în legâturà eu proiectul de chestionar Lexicul (sectiunea „de la cuvînt la sens“).
    a)	La p. 52 (pet. 246) se cere sà se obtinà cuvintele corespunzátoare sub stantivuhii din sl.c. *vorxb, indicîndu-se în parantezà nu ma i variantele din limbile slave de râsàrit : rus. eopox, ucr. «opox bielorus. eopa.x. Adâogàm cà acest cuvînt existâ, sub forma epax, si în graiurile bulgare2, de unde a pàtruns în limba romînâ, cf. rom. vraf.
    b)	La p. 53 (pet. 252) se prevede obtinerea cuvintelor corespunzátoare verbului din sl.c. *zaverti. Poate cà ar fi mai indicat sà se cearâ cuvintele çi sensurile corespunzátoare verbului sl.c. *verti, tinînd seamà câ asemenea verbe existâ în unele graiuri slave (cf., de ex., bulg. epa). Ele ar putea forma în Atlas o arie comuna cu verbul romînesc a vîrî, care provine de la acelasi radical.
    c)	Se pot întîlni cazuri cînd în graiurile romînesti existâ cuvintele de origine slavà eu acelaçi radical ca si cele prevâzute în proiectul de chestionar, însâ numai însotite de afixe. De exemplu, observâm câ la p. 30 (pet. 98) proiectul de chestionar Lexicul (sectiunea „de la cuvînt la sens“) prevede obtinerea cuvintelor corespunzátoare substantivului sl.c. *kosa „pàrul de pe cap“, „coadâ împletitâ (pe cap)“, „coamâ la cai“. în graiurile romînesti nu este cunoscut un asemenea cuvînt. în schimb, în limba romînà existâ cuvîntul
      1 BonpociuiK Ofiu/ec.iae.vHCKoeo jiumeucimiuecKoeo ant.iaca. JIckcuko. Paide.i «om c.ioea k HiaveHiiio», Editura Acad. de Çtiinfe a U.R.S.S., Moscova, 1961. Proiectul a fost elaborat sub auspiciile Institutului de limbà rusà al Academiei de Stiinfe a X'.R.S.S.
     1	Vezi St. Mladenov. Eb.i?apcxu mb.iKoeeH peuHUK c o?.ieô Kb.u napobnume eoeopu,
Sofia, 1951, p. 539.
190