mai mare parte de lipoveni) a devenit cu timpul refedintà mitropolitanà a staroviertilor. ìn aceste ìmprejuràri a luat fiintà fi afezarea lipoveneascà de care ne ocupàm. Despre trecutul lor istorie sàtenii din Pise nu pot da, insa, decìt làmuriri foaite vagi. Limba lor materna este rusa, cei mai mul|i dintre ei stàpinind destul de bine si limba romìnà. Este demn de remarcat cà rusa — sau limba „lipoveneascà“, cum o numesc deobicei sàtenii — exer-cità o influenza tot mai mare asupra slavonei care este folosità ca limbà de cult ìn cele douà biserici din Pise, una a popovtilor, iar cealalta a bezpo-poviilor. Restrictiile de ordin religios, printre care fi acelea cu privire la càsàtoria cu persoane de alte confesiuni, traditiile fi obiceiurile patriarhale — ce-i drept, tot ma’ putin respectate de generabile tiñere — explicà ìn mare màsurà mentinerea nealteratà a specificului lor etnie, rezisten|a fa{à de asimilarea fireascà la care ne-am fi asteptat din partea mediului national ìnconjuràtor. Cu toate acestea, contactul cu realitatea romineascà care are loc permanent prin intermediul institufiilor de stat, a serviciului militar, a organizatiilor economice etc. nu poate sà nu-fi punà pecetea pe diversele aspecte ale vietii lor. Aceasta se reflectà concludent in limba lipovenilor, in primul rind in vocabularul lor, ímpestritat cu numeroase elemente rominefti.
    Ocupatia principalà a oamenilor este pomicultura, legumàritul fi create re a vitelor. De aceasta se ocupà in special femeile. Bàrbari sìnt in cea mai mare parte lucràtori terasieri, sàpàtori de canale fi muncitoii zilieri la lucrà-rile de indiguire. Aceste munci sìnt efectúate atìt in diferitele comune din raion, cit fi mai ales in Bràila, oraful inspre care se dirijeazà in generai inte-resele economice ale locuitorilor din sat. La lipovenii din Pise pescuitul e mai pu|in dezvoltat ca in alte regiuni. In trecut, producía agricola se gàsea la un nivel scàzut, iar productivitatea muncii era redusà. Majoritatea oamenilor duceau o via{à destul de anevoioasà. Din cauza lipsei mijloacelor de trai, granii sàraci se angajau ca zilieri la chiaburii din sat sau la agricultorii de prin alte pàr^i.
    In anii regimului de democrazie populará, ingradirea fi lichidarea exploa-tàrii, avintul economie fi impetuoasa dezvoltare culturali au scliimbat, ca fi in alte regiuni, viata satului. Astàzi functioneazà o feoalà elementará cu 7 clase, copiii lipovenilor avind posibilitatea sà invece fi ìn limba lor materna. Analfabetismul a fost lichidat in intregime. Culturalizarea maselor se aflà in plinà desfàfurare. Electrificarea fi re|eaua de radioficare se extind tot mai mult, risipind supersti^iile fi prejudecà^ile trecutului retrograd. Lipovenilor, ca fi celorlalte minoritàti nazionale, le sìnt asigurate acum drepturi largi de participare la viata politicà, economicà fi culturalà a {àrii noastre. Din cuprinsul satului iau naftere fi se afirmà in ultima vreme o serie de inte-lectuali fi meftefugari iscusiti, invàtàtori, medici, ingineri, ofi^eri — màrturie gràitoare a grijii partidului fi statului nostru democrat-popular pentru ridi-carea bunàstàrii materiale fi a nivelului cultural al maselor de oameni ai muncii.
    imprejuràrile istorice, in primul rind desprinderea din trunchiul slav ràsàritean fi pierderea contactului cu mediul lingvistic velicorus, configurala etnicà a regiunilor inconjuràtoare formate din afezàri rominefti, bilingvismul populatiei — toate acestea n-au putut sà nu exercite o anumità influenza asupra graiului din Pise, cit fi, de altfel, asupra limbii lipovenilor de la noi, in genere, in aceastà ordine de idei putem aminti, ca fiind pe deplin apli-cabile fi in cazul de fatà, observatiile fàcute la vremea lor de acad. E. Petro-
99