In regiunea Suceava se pot efectúa ánchete dialectale ucrainene in primul rìnd in urmàtoarele localitàti : Argel, Moldovita, Sicrief-Pulna, Valea-tìoului, Breaza, Ciumàrna, Moldova-Sulita, Pìriul-Berzei, Izvoarele-Sucevii, Lucina ,Demàcu$a, Mâgura, Gemenea, Porucescu (raionul Cìmpulung) ; Girli baba, Edu, Fluturica, Vatra-Dornei (raionul Vatra Dornei) ; Bàicàuti, Sinàuti, §erbàuti, Vàfcàuti, Càline$tii-lui-Citparetico, Negostina, Rogojeftì, Gropeni, Boto§enita-Mare, Cìndesti- Unii, Sir et (raionul Siret) ; Brodina (cu càtunele Ehrifte, Kilometrul 14, Sadàu, Hepa, Cununschi), Ulma, (cu càtunele Lupeina, Mâgura, Nisipitu, Costileava), Miliçeuti, Ràdàuti (raionul Ràdàufi) ; Dàr-mànesti, Ipotesi, Danila, Càlineslii-lui-Vasilache, Càlinestii-lui-Enache, Mari-teia-Mare, Màriteia-Micà, Gàureni, Siminicea, Hutanì, Todirefti, Pàtràuti, Suceava, (raionul Suceava) ; Solonet, Cacica (raionul Gura-Humorului).
    Cu totul izolate de graiurile ucrainene din nordul fàrii, concentrate in localitàtile menzionate mai sus, sìnt graiurile ucrainenilor din Banat : Copàcele, Ruginos, Zorile (raionul Caransebeç) ; Circuid, Criciova, Paniova, Honorici, Secaf (raionul Lugoj).
    Açezarea ucrainenilor în aceste locuri este de data mai recent. Ei s-au stràmutat aici din Ucraina Transcarpatica $i din zonele învecinate, în a doua jumàtate a secolului al XIX-lea $i la ìnceputul secolului al XX-lea 1.
    Se pare, câ existenta grupului dialectal ucrainean din regiunea Banat nu este prea bine cunoscutà. Observâm, de pildâ, câ în lucrarea sa relativ recentà, despre graiurile ucrainene F. T. Jilko nu mentioneazà coloniile ucrainene din Banat, desi semnaleazâ asemenea colonii ìn Voivodina (Novi-Sad) 2.
    Studii de dialectologie ucraineanâ se pot efectúa în República Populará Romînâ §i în regiunea Dobrogea, fi anume în urmàtoarele localitâfi : Dunavàtu, Sfîntul-Gheorghe, Murighiol, Criban, Ceatalchioi, Ilganii-de-Sus, Letea, Pardina, Pîrlita, Po$ta, Lascàr-Catargiu, Telita, Uzlina (raionul Tulcea) ; Balabancea, Geaferca-Rusà, Hamcearca (raionul Mâcin) ; Ciucurova, Lunca (raionul Istria) ç.a.
    Cele mai vechi colonii ucrainene din Dobrogea în care populatia si-a pâstrat pînâ astâzi graiul, dateazâ, se pare, din secolul al XVIII-lea 3.
2.	Graiurile ruse (velicoruse)
     Purtàtorii graiurilor ruse din tara noastrâ, „lipovenii" ♦, sînt concentraci în peste 30 de localitâfi rurale çi urbane din regiunile Suceava, Iaçi, Bacàu, Galati çi Dobrogea.
    în regiunea Suceava lipovenii care ÿi-au pâstrat pînâ astâzi graiul rus pe care 1-au adus eu ei primii imigranfi, trâiesc în urmàtoarele localitâfi : Socolinti (Lipoveni), Suceava (raionul Suceava) ; Climàuti (raionul Siret) fi Manolea (raionul Fâlticeni) ; oratili Botoçani, (mahalaua lipoveneascâ).
     1	Vezi I. Percni, H3iiCTopuu 3aKapnarcKux yKpaunnea (1849 — 1Ü14), publicat in „Studia histórica Academiae Scientiarum Hungaricae", 14, Budapcsta, 1947, p. 39.
     2	Vezi F. T. Jilko, roeopu ynpaincbKol mobu, Kiev, 1958, p. 48.
     3	Vezi A. P. Arbore, Asezärile lipovenilor fi rufilor din Dobrogea, in „Arhiva Dobrogei", vol. III, nr. 1/1920, Bucurejti, p. 5, 8 f.u. Cf. fi articolul Informafiuni elnografice fi mifedri de populafiune in Basarabia sudied fi Dobrogea in veacurile XVIII fi XIX, in „Analele Dobrogei", anul X/1959, Cemäu^i, 1929, p. 26 — 28.
     1	Despre termenul „lipovean“ v. Wiktor Jakubowski, Z istorii kolonij staroobrzgdowców rosyjskich nr M azur ach, publ. !n ..Slavia Orientalis", X, nr. 1/1961, Warszawa, p. 83, nota 7.
77