aflat in diferite stadii la purtàtorii diverselor graiuri slave actúale din R.P.R. In satul Pàtràu{ii-Sucevei, de pildà, numai reprezentantii generatici celei mai virstnice vorbesc, uneori, in mediul familial in limba ucraineanà, ceea ce arata dar cà bilingvismul ucraineano-romin se incheie in fa{a noastrà. Studierea bilingvismului, iar pe alocuri chiar a tri- fi cvadrilingvismului popula{iilor cu graiuri slave din {ara noastrà prezintà un deosebit Ínteres fi pentru lingivistica generalà. Pe alocuri se constatà fi cazuri de bilingvism romino-ùdiv, adicà de romini care vorbesc deopotrivà de curent in limba romìnà fi in graiul slav locai. Se pare cà nici acest fenomen nu a fost pinà in prezent studiai. 10. Cercetarea graiurilor slave actúale din {ara noastrà prezintà nu numai Ínteres teoretic, afa cum am aràtat pinà aici, ci fi un anumit Ínteres practic, legat de nevoile invà{àmintului fi ale culturii. Nu este nevoie sà se demonstreze cà de cunoafterea temeinicà de càtre invà{àtori fi profesori a specificului graiurilor slave locale depinde, in bunà màsurà, imbunàtà{irea predàrii in fcoli a limbilor literare slave respective, precum fi a limbii romine. in concluzie, se poate afirma cà graiurile slave actúale din R.P.R. prezintà Ínteres pentru istoria limbilor slave, pentru slavistica generalà, pentru lingvistica generalà fi pentru studierea diverselor aspecte din istoria limbii romine. Rezultatele cercetàrilor de dialectologie slavà pot fi folosite totodatà fi in scopuri practice, in invà{àmint. in SARCINILE fi PERSPECTIVELE CERCETÀRII GRAIURILOR SLAVE DIN R.P.R. Rezultatele cercetàrilor de pinà acum in domeniul dialectologiei slave din {ara noastrà pot fi aprecíate, in ansamblu, ca pozitive. Important in aceastà privin{à este, in primul rind, faptul cà printre slaviftii noftri tineri a fost trezit interesul pentru cercetarea graiurilor slave. (Ar fi bine dacà la catedrele de slavistica fi de limba rusà de la facultà{ile de filologie din Bucurefti, precum fi de la Cluj fi Iafi, s-ar intre{ine fi s-ar cultiva fi in vii-tor inteiesul pentru dialectología slavà). Este, de asemeni, important cà au fost intreprinse pinà acum un numàr insemnat de deplasàri pe teren, la purtàtorii graiurilor slave, cà s-au efectuat anchete-sondaj fi cà s-a strins un volum considerabil de date concrete. Dar, rezultatele cercetàrilor din ultimii ani in domeniul dialectologiei slave din R.P.R. aratà fi unele deficiente, inerente etapei de inceput in care ne gàsim incà in acest domeniu. Raportate la ansamblul cercetàrilor, slàbiciunile fi lipsurile principale de pinà acum sint, afa cum rezultà din analiza informa{iilor pe care ni le-au furnizat cercetàtorii diverselor graiuri, cìteva. a) S-a realizat prea pu{in pe linia coordonàrii eforturilor celor care s-au angajat in cercetarea graiurilor slave de la noi. Este cazul graiurilor slovace fi, in parte, al celor rusefti. Din aceastà cauzà nu s-a fàcut pretu-tindeni fi totdeauna o pianificare motivatà fi de perspectivà a cercetàrilor, cu stabilirea precisà a obiectivelor concrete ale diverselor deplasàri pe teren fi cu stabilirea anumitor termene de indeplinire a obiectivelor fixate. b) Nu s-a realizat incà un echilibru ìntre ritmul de stringere a materia-lului brut de pe teren fi prelucrarea fi publicarea sa. 68