acelasi informator. în timp ce anchetatorul principal punea ìntrebarea sau dirija convorbirea in se nsul dorit, anchetatorul secund nota, ìn afara räspunsului la întrebare, fi date privitoare la vîrsta, profesia fi gradui de instruire al infor-matorului, istoricul localitäfii, preocupärile populatiei etc. O asemenea practica este justificatä de faptûl cä subiectele fac, de regula, in timpul anchetei numeroase digresiuni care oferä un interesant material informativ, în afarä de aceasta, este mai indicata aflarea fi consemnarea datelor cu pri-vire la vîrsta, profesie etc. în procesul firesc al discufiilor pe o tema data, întrucît informatorii se simt stingherifi, de obicei, cìnd li se pun ìnt rebàri directe care vizeazä persoana lor.
     Materialul pe care îl folosim este adunai de la cinci informatori, dintre care doi sìnt exponenti tipici ai graiului: Pricop Ecaterina, 50 ani, fi Kiprianov Olga, 30 ani. Atît primul, cît fi al doilea subiect sînt putin ftiutori de carte, träiesc permanent in sat, pe care nu-1 päräsesc decît rareori pentru a face cumpäräturi la Bräila. Pentru anumite întrebâri din chestionar, mai dificile sau care depäfeau sfera de preocupâri a informatorilor, au fost atrafi in ancheta çi membrii familiei. înainte de a incepe stringerea sistematica a materialului pe baza ìntrebàrilor pregätite, informatorilor li s-a explicat in cìteva cuvinte scopul fi utilitatea anchetei. Este de remarcat faptul cä cu acest prilej cetà-fenii fi-au exprimât dorin|a ca materialul pe care ni-1 furnizeazä sä fie folosit pentru intocmirea unor „cärfi de limbä lipoveneascä" care îi intereseazä in mod deosebit.
    în notarea räspunsurilor ne-am ghidat, in principiu, dupä nórmele transcrierii fonetice folosite de fcoala fonologicä de la Leningrad, adaugìnd numai cìteva semne pentru a reda anumite sunete romìnefti (in ìmprumuturi) l. în traducerea romìneascà a cuvintelor din graiul lipovenilor este dat numai sensul preväzut in chestionar sau sensul ìnregistrat de anchetatori.
    Cadrul geografie, istorie social. Satul Pise este afezat ìntr-o regiune de fes pe malul stìng al Dunàrii, la liziera de N—E a Bràilei, in prezent fäcind jonefiune cu acest oraf prin intermediul cartierului Bräilifa (vezi schifa). Localitatea este cunoscutä fi sub denumirea Satul lipovenesc, care putea fi ìntilnita, in deosebi mai demult, in limbajul locuitorilor romìni din comunele învecinate. Cît îi privefte pe säteni, în exclusivitate lipoveni, ei ìfi numesc localitatea Hutor (adeseori cu pronunfarea unui / ìn loc de h), dìnd valoare de toponimie unui apelativ, folosit curent pentru denumirea cätunelor din Ucraina, regiunea Donului fi a Kubanului. înainte, satul finea administrativ de comuna Islazul, situatä spre S—V la aproximativ 3 km, defi Piscul este mai aproape de Bräila fi legäturile oamenilor sìnt mult mai strìnse cu acest oraf.
    La ìnceputul veacului satul avea o populare de 1602 suflete,2 astäzi numàrul locuitorilor fiind de aproximativ 2000 de oameni. Piscul este locuit
1	ín transcrierea foneticá pe care o folosim In articolul de fafá am recurs, pentru a ujura
 redarea graficá a sunetelor, la alfabetul latín. Am men^inut, ¡nsá, clteva semne folosite inicial h
(variantá foneticá, din seria vocalelor medii neutre, a fonemelor o, o), » (variantá fonética
a fonemelor e, a, íntilnitá dupa consoane moi in a doua silabá protonicá. sau In prima silaba
post-tonicá), y (g fricativ), j (medio-linguala yod), ¡ (variantá foneticá. a sunetului yod, intil-
nitá inaintea vocalelor neaccentuate, inaintea consoanelor $i la sfir^itul cuvintelor) a. C!t
prívente cuvintele din limba rusá comuná, la care apelám uneori pentru exemplificári c >mpa-rative, ele sint redate prin transliterare.
8	Marele Dicfionar Geogra/ic al Romíniei, vol. IV, fase. I, Bucurejti, 1901, p. 726.
7-1507
97