in intregime de colonisti velie orafi, ai càror stramoni s-au afezat pe aceste meleaguri cu citeva generaci in urmà. Se ftie cà dupa sinodul convocai la Moscova in deceniul fase al secolului al XVII-lea de càtre patriarhul Nicon, o parte din credinciofii nifi au refuzat sà se supunà hotànrilor sinodale fi pentra a scapa de persecutii din partea bisericii oficíale, au luat drumul pri-begiei 1. O ramurà a acestor bàjenari, anume adepti sectei lui Filip (de unde fi denumirea de lipoveni), s-au ràspindit in {arile de la frontiera de sud a Rusiei, unde s-au bucurat de toleranfà religioasa din partea Poartei fi a autoritàfilor austro-ungare. Fiind sectanfi desprinfi de biserica pravoslav-nicà, era fi firesc sà caute protecfie in deosebi din partea unei administratii neortodoxe.
     In Principate, un punct de atraefie pentru ei 1-a constituit fi fostul judet Bràila, supus turcilor pinà la 1828. Oraful Bràila 2, de pildà, datorità tradirei sale lipovenefti (un cartier al orafului, Comorovca, este locuit in cea
      1	Amänunte cu privire la istoricul lipovcnilor pot fi gäsite la : I. V. Goehlert, Die Lippo-waner in der Bukovina, „Sitzungsberichte der phil. - hist. Klasse der K. Akademie der Wissenschaft“, 41 Band, Viena, 1863, p. 478; Episcopul Melchisedec, Lipovenismul, adicä schismaticii sau rdscolnicii fi ereticii rusefti, Bucurejti, 1871, p. 21; I. Polek, Die Lippowaner-Colonien in der Bukovina, „Mitteilungen der K. Königs. Geographischen Gesellschaft“, t. XXVIII, Viena, p. 301; D. Demitriu, Lipovenii din Bucovina, „Candela“, Cernäu^i. 1894, R. F. Keindl, Das Entstehen und die Entwicklung der Lippowaner - Colonien in der Bukovina, „Archiv für oester. Geschichte", Bd. LXXXIII, II Häfte, Viena, 1896, p. 237-305; Al. P. Arbore, Asezärile lipo-venilor fi rufilor din Dobrogea, „Arhiva Dobrogei“, vol. III, nr.l, Bucure^ti, 1920, p. 1—23; I. I. Nistor, Cercetäri asupra cultului lipovenesc din Romtnia, „Analele Academiei Romlne", Memoriile sec$. ist., seria III, t. XXIX, mem. 9, Bucure^ti, 1947, p. 355 urm.; V. Arvinte, Un cazde bilingvism slavo-romln. ln legäturäcu elementele rominefti din graiul lipovcnilor din Dumasca, SCL, 1, 1958, p. 46-50.
      2	Potrivit datelor recensämintului din februarie 1956, in Bräila existä 2730 de vorbitori de limbä rusä (dupä limba maternä). Rubrica „dupä na^ionalitä^i“ indicä, Insä, numai 241 de ru$i. Diferen^a se explicä prin aceea cä majoritatea vorbitorilor de limbä rusä sint lipoveni care sint considera^i, dupä cum socot ei Sn^iji, ca fiind de „nafionalitate lipoveneascä".
98