ziune (de pildà pentru graiurile ruse, ucrainene, bulgare, polone f.a.). Acestea trebuie sa fie aplícate neapârat fi purtâtorilor graiurilor slave de la noi, pentru a se putea apoi raporta rezultatele obtinute de pe teren la ansamblul graiurilor de aceeaçi structura aie limbii slave respective, ceea ce va ufura mult localizarea graiului divergent cercetat.
    c)	Notala fonetica, gradui de detalizare a acesteia, trebuie sâ cores-pundâ cu cea preconizatà de prográmele pentru strîngerea de material in vederea aleâtuirii atlaselor lingvistice nazionale din tarile slave, pentru stu-diile monografice putindu-se insâ proceda la adîneirea detalizârii. La nevoie, de pildâ, pentru notarea imprumuturilor din limba romînâ care contin sunete aparte, se va putea recurge la preluarea unor semne din ALR.
    Problemele pe care le ridica delimitarea volumului fi caracterului ches-tionarelor-sondaj, chestionarele pentru studierea efectelor bilingvismului fi a altor aspecte aie realitâtii lingvistice din localitâ{ile eu graiuri slave din R.P.R. ar urma sâ constituie obiectul unor dezbateri restrinse, fie in cadrai Asociatiei Slaviftilor, fie la nivelul catedrelor sau chiar al colectivelor restrinse de cercetâtori, de la caz la caz.
    4.	Despre oportunitatea elaborârii unor atlase, a unor monografii çi a altor studii de dialectologie slavà din R.P.R.
    Este cunoscut faptul câ unele dintre graiurile slave actúale de la noi sînt practicate de vorbitori care trâiesc din generale in generale într-un numàr apreciabil de località^. Avem de pildà, peste 90 de località^ cu populare stabilà vorbind graiuri ucrainene, peste o sutà de località^ cu graiuri sirbocroate circa 40 de localitàji cu graiuri ruse (lipovenefti), peste 40 de località^ cu graiuri slovace fi destul de multe località^ cu graiuri bulgare, active sau in disparire. (Graiurile cehe fi polone sint concentrate intr-un numàr mai mie de località^).
    Pornind de la aceastà stare de fapt, cì{iva dintre cercetatorii noftri s-au intrebat dacá n-ar fi oportun sâ se procedeze la intoemirea unor atlase dialectale pentru acele graiuri slave de la noi, care sint mai bine reprezentate din punct de vedere numeric.
    Sîntem de pârere cà graiurile ucrainene din nordul tarii, ca fi graiurile sirbefti din Banat, ar putea fi studiate fi pe baza aleâtuirii unor atlase dialectale : in decursul timpului purtâtorii lor au avut legàturi strìnse cu pur-tàtorii graiurilor slave vecine din {arile slave respective. în aceste cazuri, data fiind apropierea teritorialà, s-ar ajunge, poate, la ob{inerea unor izo-glose comune sau in prelungirea celor din atlasle lingvistice nazionale slave respective, ceea ce nu ar fi de loe lipsit de Ínteres, nu numai pentru dialectologie, ci fi pentru alte discipline, filologice fi istorice.
    Cit privefte celelalte graiuri slave actúale din {ara noastrâ, apàrute la noi mai tîrziu, prin imigràri sporadice fi intermitente fi prin colonizàri, socotim cà cele nu oferà condili pentru alcàtuirea unor atlase lingvistice 1.
     1	Vezi, de pildà, în aceastâ problemà. observable lui Fr. Slawski cu privire la Atlasul graiurilor bulgare din U.R.S.S., Moscova. 1958, In „Voprosì iazìkonaniia" nr. 3/1960, pp. 121 —125
71