0	preluare creatoare a basmelor se vede si in Jas Gluptas (Matilda Faighel), in care fratele cel mai mie, socotit ca „pràpàdit“ din trei, cu ajutorul calului nàzdràvan, cìftigat in veghea la mormìntul tatàlui, reuseste sà smulgà basmaua fiicei de ìmpàrat fi sà se càsàtoreascà cu ea. $i de aceastà datà, basmul respec-tiv contine elemente din basmele romìnesti de tipul Petru Cenufà (din colecfia Gh. Càtanà) fi din basmele polone1 de acelafi tip culese in mare numàr in diferite regiuni din Polonia. Mica povestitoare a incheiat cu o formulà finalà in spiritul basmelor romìnefti, spusà ingenuu fi cu toatà hotàrirea :
    „1 zrobily wesele i jam byla na weselu i bylam za kucharke i sie mi przypo-lila zapraszka i ucieklam by mie nie nabili“2.
    De altfel, este remarcat talentili cu care micii povestitori au desfàfurat naratiunea, fàrà nici o poticnire in timpul povestirii.
    Folclorul din Bulai, pe lìngà elementele de limbà, aduce negrefit limpeziri in ce privefte creatia populará fi va putea fi valorificat prin publicarea in intregime fi in originai a textelor.
    Considerai in generai, graiul populatiei poloneze din Bulai are caracteris-tici tipie polone. In cea mai mare màsurà se apropie, prin fenomenele de limbà, de dialectul malopolon fi anume de zona sudicà. Intre acestea notàm deschi-derea lui y in pozitii noi fa£à de alte dialecte (naucone cuovek, iendek etc.), inchiderea mai mare lui à (pochylone), pierderea nazalitàtii in cele mai dese cazuri, trecerea lui eh la k (v gurak, na vizku), fenomenul caracteristic mazu-rzenie, aparitia dezinen|ei -wa la pers. 1. pi., lexic tipie malopolon. Graiul din Bulai contine elemente vechi de limbà polonà in domeniul fonetismului, care, defi izolate, sìnt totufi eloevente (vibranta intermediará ri existentà in sec. XV : orzeu). De asemenea, contine termeni vechi fi dialectali care completeazà datele pentru atlasul dialectal polon fi pentru atlasul etnografie polon.
    Graiul din Bulai contine fi unele elemente noi ivite sub influenza limbii ucrainene (muierea lui l ìnaintea altor vocale afarà de i : l'as, kl'asa, magl'orka ; fórmele verbale la timpul trecut fàrà dezinente la pers. 1 fi 2 : io zostaua, my napisat i) fi sub influenza limbii romìne (apaiitia vocalei a (à) : za zaba, gacak), formarea pleonasticà a comparativului cu rom. mai : mai starsy, mai daN). In plus, are o serie de particularitàti de natura foneticà fi morfologicà, intre care amintim in primul rind tendinta de uniformizare a genitivului plural in -ów la toate substantivele, fàrà distinctie de gen, tendinta de feminizare a mul-tor substantive masculine etc.
    In sfirsit, textele de folclor sint importante atit din punct de vedere al limbii cìt fi al literaturii populare. Ele fac dovada unei cúrente circulatii a temelor fi motivelor, contin interesante forme de limbà in formulàri impietrite si au incà o vie functiune socialà in mediul respectiv. In basm spiritul creator se manifesta innoitor prin contaminare de motive polone si romìne.
E. ANEXE
    Dàm mai jos un singui text in transcriere polonà strict foneticà. Restul textelor le dàm in transcriere dialectalà de tip literar, adoptatà in cercetàrile folclorice polone (vezi „Poradnik JQzykowy", 1953, nr. 7, „Lud“, 41 7T954),
1	Ibidem, p. 109 — 111. I. C. Chifimia,Faunaínbasmul románese, in „SCLF" V(195G), p. 541.
     2	In traducere : ,,§i au fàcut nuntà fi la nuntà am fost fi eu si am fost ca bucàtàreasà fi mi s-a ars rintaful si am fugit ca sà nu mà batà".
180