1) De cuvintul in care se intilnefte. In unele cuvinte se pronuntà numai forme preiotate je, ja (mjera, papjer, vjera, prjat'el' etc.), in áltele numai e, a (hvezda, trezvi, xl'ef, hnezdo, prsa, zaden etc.). Sxnt insà cuvinte pe care acelafi vorbitor le pronuntà si cu je, ja si cu e, a (vjeter - veter, hrjesni - hresni, mesjac - mesac, zjak - zak, etc.). 2. De consoana precedentà. Dupà consoanele labiale b, m, p, in parte fi dupà v, se pronuntà de obicei forme cu j (umjera, bjel'it', pjera, vjera etc.), iar dupà consoanele d', t', ri, l'in majoritatea cazurilor se pronuntà e, a ’l'efc, d'et'a, tañer etc.). Dupi celelalte consoane vorbitorii oscileazà intre rostirea cu je, ja fi e, a. 3) De categoria gramaticalà. ìntr-o serie de categorii gramaticale, ca in desinentele substantivelor, adjectivelor fi verbelor, cu rare exceptii, se pronuntà numai e fi a. De ex. kamenok, éastka, pl'eca, cu^a, civ^e, cu^eho, éed'ivet', pest' pekol, pecem, berem, veceram etc. 4 ín loc de *§ din slava comunà, in silabà scurtà dupà consoane labiale la Vàrzari se rostefte e sau a, de provenienza slovacà centralà1 fi ja, caracte-ristic anumitor graiuri slovace din Spis2 (Slovacia de Est), Gemer 3 fi Orava4 (Slovacia Centralà). a fatà de e se intilnefte mai frecvent in graiul generatiei virstnice iar e fi mai ales ja, in graiul generatici mai tiñere. De ex. a fi e : nepamacem ,,nu-mi aduc aminte", pamdt' „memorie", make „moale“ ; napàtek „toc“ ; pàt' fi pet' „cinti“ ; ja : vjadnu „se ofilesc“ ; vjaci „mai mare" ; smjat „sete“; ja som smjadni ,,mi-e sete"; hovjado „vità". Sìnt cuvinte pe care le-am notat fi cu e (a) fi cu ja : d'evat' - d'evet' -d'evjat' „nouà", pàst' - pjast' „pumn" ; zmak - zmjak „dezghet" ; maso - meso -mjaso „carne". La Borumlaca este ràspìndità pronuntarea cu ja : hovjado, mjaso, pjast' ovjadnu f.a., e 1-am notat numai in urmàtoarele cuvinte : pet' dar fi pjat' ; vedi, pe lìngà vjaii. La Vàrzari se intìlneste mai frecvent pronuntarea cu e (a). In loc de v la sfìrfitul silabei, se pronuntà u nesilabic caracteristic graiurilor slovace centrale 5, paralel cu v, resp. /, caracteristice graiurilor slovace ràsàritene. u se intilnefte mai frecvent la Vàrzari fi mai rar la Borumlaca. Pronuntarea lui u este pe cale de disparitie. Unele cuvinte le-am notat cu u : rouni „neted" ; pouras „fringhie" ; paunica „cratità" ; mraupe „fumici“ ; orna „oaie“ ; vo xl'euci „in cotet“ ; uujazeme 1 V. Váiny, Náfeóí slovenská, harta Nr. 30. 3 J. Fedák, Zo ¡arüského hldskoslovia, Sbornik na pocost’ Jozefa Skultétyho, T. Sv. Martin, 1933, p. 512; J. Stolc, Dialektické llenenie spüskych ndreil. Lingüistica Slovaca, I —II, 1939 — 1940, Bratislava, p. 193. 3 Tóbik, op. cit., p. 110; V. Váíny, NdreU slovenská, harta Nr. 45. 4 V. VáJny, Slovenské náreíia v Orave, Sborn. Mat. SIov., I, 1922; V. VáZny, Náreíí slovenská, subcapitolul „O jednotlivych náreíích anebo náreiovych skupinách na oblasti stredného Slovenská". 6 V. Váíny, Náreíi slovenská, p. 261 ?i harta Nr. 20; J. Stolc, Náreíie troch..., p. 290. 228