Temele versurilor sint, in generai, vechi fi se grupeazà in jurul dragostei cu sfirfit nefericit. Formele de limbà caracteristice sau rare nu lipsesc.
    Basmul este incà viu fi indràgit in mare màsurà de copii. Cu teme legate de creatia folclorica polonà sau de creatia folclorica romineascà, basmul pre-zintà variante interesante, uneori cu elemente noi. Sint frecvente temele cu caracter social, in care se dà lupta intre sàrac fi bogat, intre mofier fi argat sau intre mofier fi tàran. Elocvente in acest sens sint basmele Pan i sluga (cu elemente de tipul Danila Prepeleac), Pan i gospodarz spuse de Mania Sko-wronski de 10 ani, basmele Dwaj brada, Szcz^écie biednego brata povestite de bàtrina Ludwika Besiada sau Brada Wojtek i Madek (povestitor Jan Zubert, 70 de ani). Nu lipsesc alte teme de largà circulate in folclor. Basmul Dziewucha chlopa i dziewucha baby, povestit de Matilda Faighel de 9 ani, este o contaminare intre basmul polon Dwie siostry, dobra i zia (pastrat in numeroase variante)1 fi basmul rominesc Fata mofului cea cumxnte. In acest basm apar elemente noi fi un spirit realist de percepere a faptelor, farà Sf. Vineri din basmul rominesc sau Maica Domnului ori Sf. Petru din variantele polone.
    Ìn Chlop i baba (povestitoare Mania Skowronski) se intrunefte motivul Cenufàreasa sau Vaca neagrà din basmele rominefti2 fi cel polon Kopciuszek® in care fata orfanà indeplinefte muncile grele date de mama vitregà cu aju-torul fratelui ucis (sau vacii ucise). Pinà la urmà printul, care o càuta, o identi-ficà dupà pantoful pierdut fi se càsàtorefte cu ea.
    Existà fi basme cu circulatie rarà sau necunoscute la romini. intre eie este de citat Wieczna lampa (povestitoare Angnieszka Macek, 11 ani), care nu este decìt cunoscutul motiv din Lampa lui Aladin, cu mare ràspindire la alte popoare. De asemenea, este interesant basmul Zamzój, roztwórz si e (Agnieszka Macek) care reprezintà, de fapt, tema Deschide-te Sesame (Ali-Baba fi cei patruzeci de ho|i), inregistratà pe o scarà mare in folclorul polon, in diferite regiuni, sub forma fratelui sàrac care se imbogàjefte din comorile hofilor, pe cind cel bogat sfirfefte, in làcomia lui, dramatic4.
    Dwaj brada (povestitoare Ludwika Biesiada) concine tema obiectelor miraculoase dobindite de un sàrac fi sustrase de un circimar : masa care se umple singurà de bunàtàti (sau fervetul), bàtul care bate singur fi cu ajutorul càruia sàracul obtine inapoi obiectele5. Din aceastà contaminare a rezultat o variantà revelatoare cu elemente noi in construc|ia basmului respectiv. in Szcz$écie biednego brata este vorba de o variantà interesantà fi rarà a motivu-lui norocului dezgropat de fratele sàrac. Ìn locul norocului ingroapà sàràcia, de care dà fratele bogat, care ajunge sà tràiascà din mila celui dintii. Fa|à de cele citeva numai variante inregistrate in Polonia in regiunea Liov-Rzeszów6, cea din Bulai aduce o defàfurare nouà fi bogatà a acfiunii.
     1	Cf. J. Krzyzanowski, Polska bajka ludowa, Var§ovia, 1947, p. 88 nr. 480 A.
    *	Vezi varianta Fata unchiasului din D. Stancescu, Basme, ed. I. C. Chtyimia-Bucurejti 1955, p. 97 — 106.
     3	A. Saloni, Oglupi córce i orzechach ìn „Materialy antropologiczne, archeologiczne i etnograficzne", VI (1903), nr. 34. Pentru variante, J. Krzyzanowski, op. cit., p. 100—101, nr. 510 A.
4	W. Kosinski, Sazami in „Zbiór wiadomosci do antropologii krajowej", V (1881), nr. 64.
Numeroase variante notate de J. Krzyzanowski, op. cit, p. 157 — 158.
     6	Este motivul Tischchen deck dich din colec^ia Grimm, trecut in indicele Aame-Thom-pson sub nr. 563.
     *	Cf. J. Krzyzanowski, op. cit., p.183, nr. 735.
179