Corpul omenesc : fàlk’i (< falci),gyt’icb (< gitila „gitlej“),fr’éz,b (<frezà “pieptànàturà“).
     Termeni medicali : sp’itdi (< spital), r'icét7> (< retetà), sp'icar’ (< spider), sp’icar’ÌÌ9 (<spiterie), t’srmarriétru (< termometru), bandai (< bandaj).
    Profesii fi viata soci ala : karpdc (< cirpaci), karpàc’it’ (< a cirpàci), yr'bd’indrS’:ik (dupà rom. gradinar), makdn (< mocan), tymplàr’ 1 (< tim-plar), suf’ér (< sofer), palmdS (< pàlmas), funkcyanàr’ (< funcfionar), lukratór’2 (< lucràtor), skalàr3 (< scolar), paUdr’ (< poetar), m’il’icyù (< militie), r’dgirriént (< regiment).
    Termeni legati de procesul de invàtàmint : tàbl'b (< tablà), 6’ern’àlT> (< cernealà), k'bl’imór'b (< càlimarà), tok (< toc), p’en’icb (< penità),gùni7> (< gumà), ab’dt'idàr (< abecedar), z’ar (< ziar); t’imbru (< timbra).
    Forme de relief fi meteorologie : r^pT> (< ripa), làk (< lac4), furtùnt (< furtunà), bruma (< brama), kar bal’éói (dupà rom. carni- mare).
*	*
*
    Se impune, sub forma de concluzie, precizarea apartenenfei graiului vorbit de lipovenii din Pise la una din ariile dialectale ale limbii ruse. Din analiza structurii fonomorfologice a graiului in discute se desprind trei categorii de particularitàti : prima categorie, dominantà, cuprinde o serie de tràsàtuii proprii exclusiv graiurilor sud-velicoruse ; a doua categorie inglo-beazà unele tràsàturi comune graiurilor sud-velicoruse fi graiurilor de tran-zitie ; in sfìrfit, a treia categorie, cu totul neinsemnatà, consta din citeva particularitàti velicoruse de nord.
    Aspectele dominante ale graiului (prima categorie) : tratamentul fonetic g oclusiv > y fricativ, transformarea consoanei v in u nesilabic (u), de regulà, inaintea unei consoane sau in pozi^ie finalà, diferen^ierea darà a sunetelor £ fi c (absen^a fenomenului tokanie), prezenta unor desinente verbale la per-soana a Ill-a, singular fi plural, in - t muiat3 ne indreptà^esc sà-i atribuim o origine sudicà.
     Printre tràsàturile care pot fi intilnite atit in fifia de tranzi^ie, cit fi in sud, amintim : fenomenele fonetice akanie (in cazul nostra, de tip nedisi-milativ) fi ikanie, disparita par^ialà a genului neutru, tendinea spre uni-ficarea formelor de gen a substantivelor la plural.
    Graiul prezintà, sporadic, fi unele particularitàti nordice : transformarea lui o, de regulà in prima silabà protonicà, in u (fenomenul se intil-nefte, de obicei, in vestul ariei nord-velicoruse)6, rostirea unor cuvinte, cum ar fi hutor, cu / in loc de h (n-am inregistrat decit o singurà datà acest fonetism), prezenta unor forme cazuale, proprii substantivelor de declinarea a Il-a, in procesul flexiunii nominale a substantivelor de declinare a Ill-a (ca, de pildà, in graiuiile din regiunea Vologda)7.
    Prezenta ultimelor douà categorii de particularitàti, mai puf in importante in determinarea originii graiului, alàturi de unele tràsàturi dominante
      1	Existà, insà, $i cuvintul plótn'ik.
      2	Poate fi Intilnità $i rostirea lukràtór.
      3	Se roteate $i Skoldr'.
     4	E folosit, insà, si óz'in.
     5	Cu privire la aceste tràsàturi, tipice, ale graiurilor velicoruse de sud vezi, de pildà, P. S. Kuzne^ov, op. cit., p. 57,59,63,84,124.
     *	Ibidem, p. 41.
      7	Ibidem, p. 72.
107