Date mai amänunfite despre coloniile bulgarilor din Banat se gàsesc intr-o lucrare ocazionalä, apärutä la Timisoara, in 1938, cu prilejul implinirii a douä secole (1738—1938) de la stabilirea bulgarilor aici1.
     Din lucrarea lui Nicolae M. Popp, citata anterior, rezultä cä la Besenova bulgarii s-ar fi stabilit §i mai devreme, $i anume in anul 1728 2.
     Ìmprejurarile istorice care au dus in cele din urma la infiintarea colo-niilor bulgare din Banat sint cunoscute. Este vorba de e^ecul räscoalei de la Ciprovef din 1688, indreptatà impotriva Turcilor. Istoricul Ivan Dujéev serie : „Dopo la distruzione di Öiprovec, in seguito all’infelice ribellione, Knezeviö (episcop, E.V.)... fuggì in Valacchia, con una moltitudine dei suoi fedeli..." 3 $i, mai departe : ,,...i turchi incominciarono una terrible persecuzione. Una parte dei cattolici potè foggire in Ungheria ed in Valacchia. Una parte di quelli che si salvarono si stabilì definitivamente nelle parti di Siebenbürgen e del Banato" *. Aici bulgarii s-au bucurat de privilegii foarte intinse din partea austriacilor, ca $i sirbii5. Informaci bogate asupra coloniilor bulgare de aici $i asupra limbii $i modului de viatä al coloni^tilor da invafatul bulgar L. Miletiò ®.
     In afarä de graiurile bulgare din Banat, in fara noasträ se pästreazä graiuri bulgare intr-o serie de localitäfi rurale dintre Dunäre §i Carpazi 7. Ìn unele pärfi, in urma incheierii procesului de bilingvism bulgaro-romìn $i
      1	Titlul lucrärii : 200 gudini u Banata (1738 — 1938). Zivota i obildja na banatscite bulgari, Timisoara, 1938, 159 p. Editarea s-a fäcut de „Banatséi balgarséi glasnié", ziar al bulgarilor din Banat. Despre Vinga v. p. 23, 25 — 45; despre Besenova — p. 23, 47 — 65. Despre cele-lalte località^ v. p. 67 — 83.
     2	Vezi N. M. Popp, op. cit., p. 49.
     s Dr. Ivan Dujiev : Il cattolicesimo in Bulgaria nel secolo XVII. Secondo i processi informativi sulla nomina dei vescovi cattolici, Roma, 1937, p. 67.
4	Ibid., p. 73. Vezi ?i Stoiko Stoikov, EbAeapcKa dua.ieKm0A02u,H Sofia, 1954, p. 107.
     5	Vezi N. Iorga, Istoria statelor balcanice in epoca moderna. Vàlenii de Munte, 1913, p. 104.
     •	L. Miletii : 3iice.ienuemo na KamoAuuiKume EbAeapu eh CemiepadcKO u Banani, studiu, publicat in „CßopnuK 3a uapodnu yMOmeopenun, nayxa u muotcnuna", tomul XIV, Sofia, 1897, p. 284-543 fi In studiul Knuotcnunama u e3UKbm na EanamcKume 6bmapu, pubi, in ,,C6ophhk..."
1900, p, 339-482.
     7	In 1898 — 1899 G. Weigand, autorul cunoscutei lucräri Linguistischer Atlas des daco-rumänischen Sprachgebietes, cälätorind prin ^arä pentru efectuarea anchetelor, a intilnit in multe località^ bulgari. Dupä cum rezultä din harta nr. 67 a Atlasului menzionai aici, aceste località^ erau urmätoarele (de la vest spre est) : Bàilesti, Vrzicufa, Tirnava (pe Desnä^ui, la s-v. de Craiova) ; Ciutura, Mirza, Runcul (la sud de Drägäfani) ; Piatra-Olt, Corlätefti-Sirbi, Boanta, Fräsinet, Grädinile, Stoinefti, Gostaväf, Seliftioara (lingä Corabia) ; Vätänefti, Sirbii-Mägura (la confluenza Cotmanei cu Vedele) ; Balta-Lungä (la s-e. de Rofiori) ; Caravanefi (DG II, 194 — 195), Butculefti (v. DG II, 89); Licurici (v. DG IV, 165), Säptärei, Calom/irefti, Märzänefti, Atimafi (v. DG I. 135) ; Starobäneasa, Gäurici (v. DG III, 489) ; Frumoasa — in jurul Alexandriei fi spre Zimnicea; Turnu-Mägurele, Puntea-cu-Greci, (pe Neajlov, la sud de Gàiefti) ; Sirbenii-de-Sus, Sirbenii-de-Jos, (v. DG III, 190), Gratia (v. DG III, 141) — pe riul ¿imbovina ; Bäleni-Sirbi (pe Ialomi^a, v. DG I, 295), Tirgovifte, Ploefti; in jurul Bucu-reftilor : Copaci, Bila, Epuresti (v. DGIV, 36), Domnefti, Ciorogirla, Chiajna, (v. DG II, 359) ; Jilava (v. DG IV, 105), Bäneasa, Tunari, Cioplea, (v. DG II, 427), Popefti-Leordeni, Sirbi, Bränesti (v. DG I, 624 — 625), Fundulea, .’peinoiu, Pirlita, Codreni, Plätärefti Frumusam ; Oltenifa, Surlari, Märgineni, Ceacu (lingà Cälärafi) ; Giurgiu, Bräila, Buzäu, Tecuci, Vas-lui, Hufi.
     Despre numärul apreciabil al imigran^ilor bulgari care se stabilesc dupà pacea de la Iafi (1791) fi cea de la Adrianopol (1829) in Moldova, v. Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie, Jassy 1849, p. 52.
     Despre bulgarii numidi „greben^i" din satele Ceacu fi Ciocänefti vezi L. Miletiü, Cmapomo òb.izapcKO naceAenue e ceeepnama EbAzapun, Sofia, 1902, p. 161.
82