Vitele stau in [sas] (cf. rus caac) si acesta este reconstruit din doi in doi ani. Casa, curtea si toate constructiìle anexe sint ìngràdite cu un gard care se intìlnefte numai in aceste locuri fi este impletit artistic din stuf. Denumirea folosità pentru acesta este [pl’e't’én'] — impletiturà1. Citiva informatori ne-au relatat faptul cä este cunoscutà fi denumirea ruseascà [tyn], dar nu se folosefte.
    Satul are denumirea rus. fi ucr. — [slabadà].
    Denumirile referitoare la viata materialä sint foarte numeroase fi pentru cele ce privesc obiecte casnice sau produse alimentare am inregistrat unele asupra cärora nu ne vom opri : [vada], [xl'e’p], [v'inó], [p'ivb], [butylktf, [própkt], [kanféty], [sol'], [sàxar], [c'ain'ik], [mukà], [sàlt], [m'àst], [ìeicó], [syr], [kas], [mtlakó], [sm'etàni>[, [drózz'i], [t'éstfc], [nózyk] [v'ilkt], [loSkt], [stakàn], [tar'élki], [skavi>radà‘], [ayón'], [iskn>], [s'ò'épki,], [syrn'ik'i], [kac’àlkt], [t'órk-b], [kràiuski,], (fig. la Dal' 184«, [küxl'ik] (nu e perceput ca diminutiv) v. [kuxl'ic'ók], [èaski], [tabur'étki,], [tavà], [yarsók], [c'e’r'epójf], [làmpt], [st'e kló], [sv'éc'k-b], z'érk’bli,, [zanav'éskt], [sunduk], [•—■ ¿’ók], [stul], [ad’eiàl'b], [kravàt'], [paduskt], [nap'érn'ik[ (v. H, 508 <— i ~ < e), [pras-t'inà]—' cuverturä' (P. 135 — indica aci loc. Sevsk, Dal' idem III 513).
    Ne oprim asupra unor denumiri ca : [zómy] —' rifnifä' comun unor graiuri rus. din reg. Pskow fi ucr. (cf. H. 491 ; Dal'indicä doar „piaträ de moarä“, 835) ; (pasl'anki>] — 'zer', cuvint format, probabil, de la prep. pósi'e cu sensul initial „ceea ce ramine dupä...“ fi pe care-1 consideräm ca specific graiului (la Dal' nu figureaza) ; [kvasn'à] — 'vas pentru aluat' (fig.la Dal', 103 ; lipsefte in ucr.), (vezi fi [prasttkväsi]) pe lingà care am inregistrat, ca fiind mai frecvent, sinonimul [d'éskt] (— z > — s—, comp. mnóyt d'éztk). Cu aceeafi valoare se intilnefte fi imprumutul rominesc l'id'eàn (lighean).
    [ubór xàtnyi] in sens de „podoabe in casa“ are ca sinonim la unii informatori [móbyl'], care se ìntrebuinteaza fi pentru rom. „mobilä" fi care pare a fi ìmprumut defi aspectul fonetic este oarecum straniu.
     [patr'ét] cu sens de : I. portret, 2. tablou, 3. fotografie (aci am inregistrat si sinonimul [karttc'k-b], reprezentind in grai un imprumut diformat din piinct de vedere fonetic.
     [masyn-b] — (fier de cälcat electric) fier de cälcat cu càrbuni ; [masynkt] —’ mafina de lampa’ ; denumirea in grai nu reprezintä un derivai — diminutiv.
    [bl'óst-buki] —' scinteie', inexistent in alte limbi slave, neatestat de dic|ionare fi probabil specific graiului (v. fi verbul rus. ßjiecieib subst. ÖJiecu).
     Este cunoscut faptul ca termenii referitori la obiectele de imbräcäminte fi incälfäminte suportä de-a lungul timpului, in toate limbile, modificari simfi-toare datorite schimbarii modei fi aparifiei unor Sortimente noi. Pe lingà acestea sint insà denumiri care nu s-au schimbat de secole intregi fi pe care graiul le pästreazä. Vom trece in revistà aceste denumiri fi vom indica si corelafia existentà fa|à de limba literarà, dialecte sau limbi slave. Nu ne vom opri asupra unor denumiri ca : [b'e‘l'ió]' lenjerie', [p'e‘1' ónk'i]—scutece',
     1 v. P., II 74; U32opodb Dal', III 125 — idem; Srez . II 963; 6a tu e 6o n.iemeneMb onde-meno mo MtiCTO u itaconaiw KOAbn. Cy3Ò. A. 6724 r. (no Ak. cn.) reprezintä o denumire foarte veche ln rusä.
121