mentelor slave exi=tente in limba rominà — se pot stabili care au fost regiu-nile Rominiei unde graiurile slave erau de tip sud-slav — ràsàritean sau apusean — si unde erau de tip slav de est (vechi ucrainean). Obtìnem in felul acesta arii toponimice in care numele de locuri prezintà, pe de-o parte, metateza lichidelor, pe de alta polnoglasia. In aria de nord-est (a pol-noglasiei), toponimicele slave prezintà pe Tinga polnoglasie, h, u, i (i), -àu (-iu), -àuti in loc de si. com. *g, *q, *é, *-ov (-ev ), *-ovbci (cf. topomicele Dorohoi, Horodnic, Putna, Bilca, Rt§ca, Sadàu, Ba§iu Ràdàuti, care dacà ar fi existat intr-o epoca foarte indepàrtatà, ar fi prezentat formele, *Dorgunb, *Gordtnik'b, *'pQtbna, *Bélr>ka, *Réóbka, *SadovT>, *Basevò, *Radobvci1. Restul teritoriului Romìnei este impàrtìt in trei arii : o arie intinsà de sud, unde toponimicele slave se caracterizeazà prin reflexele sud-slave oiientale (bulgare) St, zd, ’a(a), in (im) ale grupurilor, slave eomune *tj, *dj si ale fonemelor *£, *q (ci. toponimicele Contea), A\é,\kéjk,m> Breazova (Brazua), Dojtana, Smadoviia, Dimbovita < si. *KoSutja, *Medvédje *Berzova, *Degi>téna, *Smédovica, *Dgbovica)2; o a doua arie, mai putin intinsà, apuseanà, prezentind in toponimia slavà refelexele sud-slave occidentale u, e, (j ale sunetelor slave comune *q, *1, *é, *dj (cf. toponimicele Muthnuk, Vucova, Belareca, Car-fcKÉii/K, CaruRKH < si. *MQtbmkr6, *Vlkova, *Béla-réka, *Sadjavbcb)z ; in sfirsit, o a treia arie, de nord-vest, unde metateza lichidelor si pàstrarea caracterului ocluziv al lui g sint insolite uneori de pronunfarea inchisà a lui *é (cf. toponimicele Bàlgrad, Moigrad, Zlatna, Craiova, Zagra, Gimbut (magh. Gambuc), Ri§ca (Rifca), Sici (magh. Szécs)
<	si. *Bélgord'b, *Mojbgord?>, *Zoltbna, *Korl'evo, *Zagora, *Ggbbcb, *Récbka, *Sécb) *. Din intimplare, in aceastà arie de nord-vest nu existà toponimice, create de slavi, care sà confina grupurile si. com. *tj, *kt’, *djs.
    Cu aceste izoglose ale toponimicelor slave nu coincid izoglosele elemen-telor slave ale limbii romine. In intei iorul aiiei toponimicelor slave cu polnoglasie fi cu trecerea lui *g, *q, *é la h, u, i, graiurile rominesti ìntrebuin-teazà obisnuit sute de forme generale rominesti ca gradina., ogradà, cring, mindru, deal, sfat etc., (< si. daco-moesic * gradina, * ograda, *krà"g?>, *màndr'b, * d’ali), *s(7>)v’at'b) prezentind metateza lichidelor, reflexele in, a’ (a) a lui *q, *é si pàstrìnd caracterul ocluziv al lui *g. In schimb in aria
     1	Toponimicele inarate mai sus au fost create probabil ìntr-o epoca mai recenta, dupa apariÇia polnoglasiei fi dupà trecerea lui g, o nazal fi iat la h, u, i. Nu e exclus însà ca un hidronim ca Putna sa fi existat deja pe timpul cìnd se pronun^a inca o nazal, devenit ulterior u.
     2	§i aceste toponimice au fost create probabil ìntr-o epoca mai recenta, dupà metateza lichidelor fi alte schimbàri fonetice mai noi.
     3	Vezi nota precedentà.
     4	Vezi nota precedentà.
     5	Asemenea toponimice au fost create fie de romîni (de ex. rom. Pestera, Peçtere, magh. Pestyere), fie de maghiari (de ex. magh. Pestes, rom. Peçtes, Peçtiç). Privitor la toponimicele slave de pe teritoriul Romîniei prezentind reflexe slave de est sau sud-slave orientale fi sud-slave occidentale aie unor sunete slave comune vezi articolele mele publicate în „Dacoromania", VIII, p. 175, urm., „Dacoromania", X, p. 233 urm., „Studii fi cercetàri lingvistice" IV, p. 63 urm.,; V, p. 19 urm., „Cercetàri de lingvisticà", II, p. 23 urm., „Romanoslavica", I, p. 9 urm.. Contributions onomastiques publiées à l'occasion du Vie Congrès international des sciences onomastiques à Munich du 24 au 28 août 1958, Bucurefti, 1958, p. 33 urm., „Romanoslavica'', IV, p. 41 urm., „Cercetàri de lingvisticà", IV, p. 153 urm., „Romanoslavica", VI, p. 5 urm.
18