Unele graiuri ale dialectului ftokavian au ràmas insä la faza de trecere, adicä pästreazä semivocala rezultatà din ierurile in pozi|ie forte. Acest lucru se constata in graiurile dialectului prizreno-timocean, in unele graiuri ale dialectului zeto-sieni^ean 1, iar pe teritoriul tärii noastre in graiul satelor din jurul Carafovei fi in graiul din Svinila. Problema semivocalei rezultatà din ieruri in graiurile sirbocroate de pe teritoriul Iugoslaviei a fost studiatà amà-nun^it 2. In graiurile amintite mai sus nuanta vocalicà este variata. Faptul cä in sìrbocroatà comunà reflexul celor douà ieruri unificate este a, ne indrep-tä^efte sä consideräm cä semivocala, ca formä de trecere la vocalä, a trebuit sä fie in majoritatea graiurilor dialectului ftokavian de nuanta a (i“)». Totufi in graiurile care mai pästreazä si astäzi semivocala, pe lingä nuan|a a (i“) este destul de frecventä si nuanta e (i‘) iar in unele graiuri si nuantele o fi u (i°, i”), ba chiar fi forme intermediare (de pildä ä (i*) intre a fi e)* Astfel, in graiurile dialectului prizreno-timocean se intilnesc patru nuance ale semivocalei : mai frecvent i* fi V fi mai rar i° si i” (stav, di’ske, osi°m, sedium), iar in >c!teva graiuri ale dialectului zeto-seinitean, aproape tot-deauna numa i“ (miac, kiad, gVdljiv) 5. Desigur cä existä si cazuri cind semivocala s-a vocalizat compiei in a, e, o, u «.
    in graiurile sirbocroate de pe teritoriul R.P.R., afa cum s-a arätat mai sus, semivocala este caracteristicä numai pentru satele din jurul Carafovei ji pentru graiul din Svinila.
    ín satele carafovene fenomenul a fost inregistrat pentru prima datä (dar nu indeajuns studiai) de L. Miletic 7. Existen^a semivocalei a fost con-firmatä de acad. E. Petrovici in forme ca dobär, iedän*, kad*, kratäk*, mogäl* (1)*, etc. in Lupac, Clocotici, Vodnic fi Nermet. In unele cuvinte in locul semivocalei apare e : ket (ked) pentru kät (käd) in Ravnic fi Kuriacita (cartier al Carafovei) 8. In cercetärile intreprinse de noi am notat in Clocotici fi Nermet urmätoarele forme : stigVl, „am sosit“, momVk, „fläcäu", dian, „zi“, (dar fi dan) zvoni'c, „clopot", isial, „am plecat", reki“l, „am spus", kori^m, „stomac", loviac, „vinätor“, sudVc, „judecätor“, legi“l, „m-am culcat“, oti‘c, „tatä", riakiia, „rachiu“, li“k, „ufor“.
    Vorbind despre graiul din Carafova, acad. E. Petrovici considerä cä 6 > a incä „din epoca aceea cind carafovenii erau in Peninsula Balcanicä" 9. Mai departe, insä D-sa presupune cä la venirea carafovenilor pe locurile unde sint afezafi astäzi 0 se afla pe o treaptä intermediará, intre b fi a, ceva ase-mänätor cu aä l0, ipotezä mai justä, pentru cä altfel nu s-ar putea explica existen^a semivocalei in graiul celorlalte sate din jurul Carafovei.
    in graiul din Carafova b > a. Procesul s-a petrecut dupä venirea carafovenilor la noi. in ceea ce privefte graiul (sau graiurile) din celelalte sate din
1	Vezi P. Ivié, JJuja.ieKmo.ioeuja cpncKOxpeamcxoe jeiuxa. Novi Sad, 1956, p. 108 — 109, 159.
     2	Studiile cele mai competente au fost fäcute de A. Belié Sn special in lucrarea de dialec-tologie -/Juja.ieKmii ucmouHe u jyjKne Cpßuje, in CpncKU duja.ieKmo.iouiKU 36opmiK, I, II, Belgrad, 1905, 1911.
     3	Vezi A. Belié, CpncKU dujaAeKmo.iouiku ìóopmiK, I, p. 89.
     4	Vezi A. Belié, CpncKU duja.ieKmo.ioiUKU 3ÓopnuK, I, p. 45 ?i urm.
      5	P. Ivié, op. cit., p. 159.
      •	A. Belié, op. cit., p. 89; P. Ivié, op. cit., p. 159.
     7	Lj. Miletié, Ueber die Sprache und die Herkunft der sog. Krasovaner in Süd-Ungarn, in „Archiv, für sl. Philol.“, XXVI, p. 163.
     8	E. Petrovici, Graiul carasovenilor, Bucuresti, 1935, p. 81, nota 3.
      9	Op. cit., p. 82.
     10	Ibidem.
196