de la femme métamorphosée en poisson qui vient allaiter son enfant et celui de l’homme sans foi pétrifié en punition de son parjure. A la fin de sa ballade Asaki ajoute, par surcroît, une strophe moralisatrice, la trente-sixième par rapport aux trente-cinq strophes de l’original: Bolovanul fioros Stà çi azi de mârturie C-un amant necredincios N-a sà între ani o mie In a mortilor liman, Ce s-a face bolovan. Le rocher terrifiant est toujours là témoignant qu’un infidèle amant N’entrera ni dans mille ans Au refuge des trépassés Mais qu’en rocher il sera changé. Cette conclusion moralisatrice n’existe pas chez Mickiewicz. Asaki recourt à des formes roumaines d’une grande authenticité réussisant à s’assimiler le style de l’original polonais. Nous donnerons ici comme exemple comparatif l’image de la sirène serrant l’enfant dans ses bras: ou : Mickiewicz « I dzieciç bierze de rçki U îona bialego tuli Luli — wola — moj malénki, Luli, môj malenki, luli. » « Za côz jednego wieczora Nikt nie przychodzi na smugi Juz zwykta przemija pora Nie widac z dzieciçciem slugi » Asaki « De malu-acestui rlu Sirena s-apropiazâ Luâ-n brate pe-al ei fiu Çi la sîn îl tupileazà, Nani, nani-odorul men Nani, a ta mamâ-s eu. » « In minutui cel tàcut Cind Sn cer râsare luna, Acum oara a trecut, Dar la lac ca totdeauna Casnicul cel duiosit Cu copilul n-a venit. » La transposition roumaine due â Asaki suit généralement le texte avec une fidélité très exacte, gardant pourtant une liberté de mouvement et une authenticité de style qui en rendent la lecture agréable même aujourd’hui: Mickiewicz « I jak skalka plaskim bokiem Gdy z lekkich rq,k chlopca pierzchnie, Tak nasza rybka podskokiem Mokre caluje powierzchnie Wtem rybiq, iuskç odwinie, Spojrzy dziewicy oczÿma Z gtowy jasny wios wyplynie Szyjka cieniuchna siç wzdyma Na licach rôzana krasa, Piersi jak jabluszka mleczne Rybi^ ma pletwç do pasa ; Plynie pod chrusty nadrzeczne. Asaki « Precum junii cînd pe lac, In a lor gioc de la ^ara, Bour cu o piatrâ fac, Care luciul apei arâ, A?a peçtele-a sâltat §i pe apâ-a lunecat... Dar cel peçte minunat D-îndatâ a sa fâpturâ In femeie a schimbat Cu angelica figura ; De pe capul cel frumos Se destinde-un par undos. Pre-a ei fatà çi pre sin Ràsârit-au la videre Doua roze peste-un crin §i rnanoase douà mere : De la briu ràmasà-n jos Forma peçtelui solzos... » 132