Conditile de primire nu erau deci prea comode pentru fra{ii cehi, care nu nutreau nici cea mai micà dorin^à de a se uni cu luteranii. In afarà de aceasta, çi conditile de trai erau foarte grele pentru ei. Albrecht considerîndu-i ca pe niçte colonisti de care avea nevoie,Ie-a fixât loc de açezare in satele §i oràselele care suferiserà cel mai mult din pricina ràzboaielor ìndelungate. A$a de exemplu, Gardeja, era aproape complet depopulatà.
      In ^inutul Mazury, tradii cehi s-au açezat in Df\browna, Dzialdów, Nidzica çi Olsztynek. La Dqbrowna s-au açezatîn decembrie 1548, dupà ce locuiserào vreme la Toruri.Acestorâçel a devenit reçedin^a episcopului Mach Sionskÿ confirmât acolo la 7 iunie 1549 de càtre episcopul de Pomezan, Pawel Sperat. Tot aici a decedat Sionskÿ ìn aprilie 1551. Pìnà dupà cel de al doilea râzboi mondial s-a pàstrat ìn zacristia vechii biserici epitaful lui Mach, ìntocmit de càtre Jerzy Ciklovski çi Jan Lorenc.
      Frafii cehi au cerut permisiunea ca cel pu|in din punct de vedere religios sà li se acorde mai mare libertate $i sà li se lase clerul lor. Insà la 15 februarie 1549, fiind intr-o situale grea au acceptai decretele eclesiastice ale lui Pavel Sperat, aprobate de càtre Albrecht la 19 ale aceleiaçi luni. Decretele acestea le limitau foarte mult libertatea religioasà, ceea ce a fàcut ca comunitàrie fra^ilor cehi din Prusia Orientala sà dureze mai pufin decìt cele din Wielkopolska. Trebuie sà mai mentionàm cà fra^ii au trebuit sà fie supuçi unui « examen » din care sà rezulte atitudinea lor fa^à de practica religioasà çi dogmele evangheliçtilor din Prusia çi sà combatà çtirile mincinoase ràspìndite printre teologii prusieni de càtre Waclaw Mitmànek, un fost membru al comunitàri- La acest examen, care s-a ^mut la Królewiec, Mach Sionskÿ a trimis ìn decembrie 1548 o delegale compusà din nouà fe^e bisericeçti ale comunitàri.
      Situa^ia materialà a fra^ilor cehi in Prusia Orientala era de asemenea grea. In unele localitàr populafia nu permitea membrilor comunitari sà practice meseriile. Nu permitea de asemenea ca tineretul emigrant sà invece meserii. Femeilor cehe nu li se permitea nici màcar sà coacà pìine. Doar ìn urma unei dispozifiuni speciale date de Albrecht s-a permis cehilor sà pescuiascà in regiunea Dqbrowna §i li s-au dat grìne pentru semànat.
      Numàrul membrilor comunitari scàdea tot mai mult pe teritoriul Prusiei Orientale. Drepturile lor erau limitate. In jurul anului 1574 a fost interzisà oficierea slujbei de càtre fra(i. Cu toate cà s-a interzis oficierea slujbei, aceasta s-a fàcut o vreme ìn tainà. Dupà anul 1578 ìnsà, nu mai ìntìlnim in localitàrie sus menzionate membri ai comunitàri.
      In vreme ce in Prusia Orientala fra^ii cehi nu au gàsit teren prielnic, cu totul altfel aràta situatia pe teritoriul Wielkopolska unde s-au açezat o parte din emigranti — in ciuda interdicliei regale — sub oblàduirea nobililor $i a burghezilor Instarci, in oracele : Poznan, Leszno, Ostroróg, Kozminek, Lobsienica, Barcin, Marszew, Chocz, Kalisz, Wieruszów si Liszków. In anul 1573 erau in Wielkopolska 31 comunitàri alefrariorcehi,ìn 1586crescuserà la 48 çi luau mereu fiinfà altele. Nobilimea polonezà, care intra ìn numàr destul de mare in comunitate, trecea acestora bisericile care fuseserà pìnà atunci catolice. De asemenea, çcolile care pìnà atunci erau conduse de preofi catolici, au trecut in mìinile fra rior cehi. In comunitarie mai mari, in localitàrie unde nu fuseserà çcoli pìnà atunci, fra^ii organizau çcoli noi.
      ¡¡Scolile comunitàri, ìn care tineretul invàda sà citeascà, sà serie, limba latinà çi polonà, matematica $i religia, constituiau un factor important pentru ràspìndirea religiei frarior cehi in Wielkopolska. Aceste çcoli au contribuii in mare màsurà ìn secolele XVI $i XVII la ràspìndirea învâtàmîntului ?i nu numai la Wielkopolska. Fra^ii cehi au avut in generai o mare influenza asupra dezvoltàrii ìnvà^àmìntului polonez.
      Nu numai ìn mijlocul nobilimii poloneze, dar çi in mijlocul poporului polonez fra^ii çi-au dobìndit inulti adepti, de^i ìn mare parte din localitàrie unde s-au açezat fi au luat in posesie bisericile, majoritatea locuitorilor autohtoni au ràmas credincioçi catolicismului. In afarâ de asta, fratii cehi depindeau in mare màsurà de bunâvoinpa protectorilor lor nobili. Cînd misiunea iezuità çi tendin{a de a ocupa funeri superioare de stat, care in perioada intensificàrii Contrareformei erau accesibile aproape numai catoli-cilor, i-a fàcut pe panii polonezi sâ renunje la credinja fra^ilor çi sà adopte din nou catoli-cismul, li s-au luat fra^ilor cehi fi bisericile, din care cauzà s-a mieçorat numàrul comunità-tilor pe teritoriul {mutului Wielkopolska. In anul 1608 avem aici doar 28 de comunitàri fi defi in Kujawy s-au infiin$at in 1627 ìncà 7 noi comunitàri, totufi numàrul lor se miefora continuu. In afarà de aceasta, fratii colonizali in Wielkopolska cedau sub influenza puter-nicà a ealvinismului, pierzìnd cu ìncetul caracterul lor iniziai. Majoritatea urmafilor emigranfilor din primul vai de emigrare, s-au contopit in mediul ìnconjuràtor polonez, s-au polonizat, unii dintre ei devenind remarcabili creatori ai culturii nazionale poloneze, ca de exemplu talentati! polemisti Szymon, Bogumil fi Jan Turnowski (Jan este deasemenea cunoscut fi ca editor al càr^ii de cintece tipàrità la Torun in anul 1611), cunoscutul tradu-càtor al Psalmilor lui David in limba polonà, Maciej Rybiriski, remarcabilul poet Jan
472