/K<*rtHH(Vb, poi. zolnierz, soldat, ostean’. Numai in 1439 (C II 714): a hh
JKOAHHpcK'k C KOpOllkl KpOAfKCTKa llpOTHKKO HdrtVk HailJHAVk H(npìi«\TfAf A\ Hf npO-nvcTHTH ’si nici soldati din Coroana Cräiei impotriva noasträ nu va trimite dusmanilor nostri’.
Slujbasul domnesc care strìngea darea numitä JKOAA'k purta numele de jKMASHapk si-1 intilnim de pildä la 1444 (C li 208), aläturi de alti suljbasi: hh
tAHNk KOA-kpUH k, HH AK<’PHHK'1') HH WCASyapk, HH JKOAASHapk, HH nCCaAHHKTi, HH l'AOKHHK k, HH HAHlHapk A HÌ‘ HH'k HHKTO IVT HaillH^ Sp-feAHHKOK, A*> Hi HAMiTTs HH HOCTaTH A® Toro CfAa . .
     In polonä zold inseamnä a) leafä, piata (mai ales in armata), b) situatier slujbä, viatä militarä (cf. SW Vili 715); zolnierz soldat, mercenar’, pina la 1500 ioldnierz (« voyska y soldnyrze », cf. St. Lukasik, Pologne et Roumanie, p. 328), apoi zolnierz, zolnierz, zolmierz, zolmirz; imprumut polon din germ. Sold, Soldner iar aici din lat. solidus prin intermediu fr. solde (monedä) ; in rusä Dfce/idaK (Vasmer I, 415), ucr. otcojidau, otcoedaK (Hrincenko, I, 488, 490, (darsi otcoem-p!), imprumuturi din alta forma polonä, zoldak. V. si Brückner 665; SW VIII, 717, Moszynski 78, Srezn., I, 881 (otco/mbipb, 1503).
     Larga circulatie si folosire a termenului jkoaa cu diferitele sale derivate si sensuri la noi este doveditä si de urmätoarele atestäri:
    —	in Letopisetul anonim al Moldovei, scris in timpul domniei lui §tefan cel Mare: jkoa^hhpé (cf. v. poi. zoldnierze, pi.): h hìoaahhpé a\hosh wt t-ra^
K’k3<AIII<i\ 1.
     —	jold muncä farà piata, corvoadä ; serviciu militar ca mercenar ; termen injurios (« a ajunge de jold = de batjocurä ») jolnir, joinir, joimir mercenar (mai ales polon) ; tilhar ; strengar’ frecvent in opere literare si istorice (Gr. Ureche, Dosoftei, M. Costin, I. Neculce, C. Conachi, M. Sadoveanu, etc.), joimirifä, joimäritä (nu in sensul dat de mitologia popularä ci ca sotia joimi-rului’) ; joldunar lefegiu’ (Uricariul XIX) cf. A. de Cihac, Diet, etym., 160; DAB 11/2, fase. I, p. 36; DLBC, II, 702.
     —	in onomastieä: *>K<>AA'fe: nccTaKHiii/a ctK’k OKaanarc >koaai« rocnoAap'fc oy iiiHiicT-bx'h, ’si si-au pus domnla §ipote pe nenorocitul Joldea’ in Cronica lui Eftimie2;... «a Zolde hospodarem zostawily ».. ,3, «a Zoldq poimawsi Volochovie, nosz mu ursznely i poslaly go w klasztori », in CronicaMoldo-Polonä 4.
     —	in toponimie; Joldesti, sat, neatestat in texte si identificat de editori sub alte denumiri5.
     1	Cronicile slavo-romine din sec. XV—XVI publícale de Ion Bogdan, editie reva-zutá si completatá de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 13, trad., ‘si a seos multi joldniri’; p. 22, in nota: lefegii poloni, de la jold ’leafá’.
     2	Idem, p. 114; Joldea a fost domn al Moldovei timp de trei zile In 1552 (cf. idemr p. 123).
     3	Idem, p. 174.
4	Idem, p. 175. Ca nume, din	cu suf. rominesc -ea, caracteristic numelor
proprii romine^ti (cf. Petrea, Costea, Corbea, Pintea, Stelea, Manea, etc.).
     6	Cf. I. BOGDAN, Documente de la ¡ftefan cel Mare, I, p. 236; M. COSTÁGHESCU, Documente moldovenesti inainte de Stejan cel Mare, II, p. 596. Un sat, Joldesti exista azi, pe Siret, la jumátatea drumului dintre Fálticeni §i Botosani (com. Vorona, raion Boto^ani, reg. Suceava) §i trebuie sá-si fi luat numele tot de la un Joldea sau Joldescu. Alte toponimice de la jold: sat, Joldise?ti (de la vreun Joldif), com. Sohohol, raion Címpeni, reg. Cluj; Jolodca, com. Vitráu, raion Gheorghieni, reg. Mures Aut.-Magh. (de la iold cu polnoglasie?) Cf. Nomenclatura póstala a localitátitor din R.P.R. Bucu-reisti, 1958, p. 169.
204