fi reviste din care a dat indicati asupra a 10.044 articole, referitoare la Bulgaria pìnà la ràzboiul din 1877—1878.
     De o mare importants sint celelalte serii : La Bulgarie et son peuple d'après les témoignages étrangères. 1. Extrait des publications françaises, Lausanne, 1918 (nr. 6, din Bibliothèque des peuples balcaniques) fi mai aies cele 5 volume referitoare la istoria comertului bulgar, în care se publicà o serie de rapoarte consulare belgiene, austriece fi franceze.
     Lucràrile lui N. Mihov, prin vasta lor informale fi mai aies prin metoda riguroasà de lucru, sînt cunoscute în toatà lumea, reprezentînd în mare màsurà ftiinta bulgarà în stràinàtate. Eie au fost apreciate de cei mai cunoscufi savant fi bibliografi din U.R.S.S., S.U.A., Anglia, Franca, Germania, Cehoslovacia etc.
     Defi unul dintre bibliografii stràini citât de Mihov scria cà « prin operele lor bibliografi! îsi scurteazà via{a ca s-o lungeascâ pe a celorlalfi cercetàtori în domeniul çtiin^el », N. Mihov a ajuns la vîrsta de 84 de ani, avînd fericirea sà tràiascà aproape douâ decenii în regimul democrat-popular, care i-a recunoscut marile sale mérité, i-a publicat
o	serie de lucràri fi 1-a aies membru al Academiei de Çtiin|e. în anul 1959 Academia Bulgarà de ¡-Stiin^e fi Institutul Bibliografie Bulgar « Elin Pelin » i-au dedicat un volum omagial, la care au colaborat cei mai cunoscut bibliografi din {arò fi din stràinàtate.
      Opera lui Mihov, nesecat izvor de informate çtiin^ificâ, exemplu de muncà neobosità, de metodà riguroasà de lucru fi mai aies de modestie, reprezintà o mìndrie a stiintei bulgare.
C. N. VELICHI
IVAN POPOVIC
(1923 — 1961)
     La 20 iulie 1961 s-a stins din viafà, la Hamburg, unde se afla intr-o càlàtorie de studii, Ivan Popovié, unul dintre tinerii slavisti fi balcanologi iugoslavi, care s-au afirmat in ultimii ani. Pierderea lui, in plinà create ftiin^ificä, a fost puternic resimttà de ling-vistica iugoslava.
      Ivan Popovié s-a nàscut la 22 ianuarie 1923 la Belgrad. Aici ifi face studiile secundare fi universitäre, luindu-fi licen(a (in anul 1949) la Facultatea de litere si filozofie din Belgrad, la catedra de slavistica. Dupà aceea devine asistent si colaborator al Institutului de limba sirbocroatä de pe lìngà Academia de ftiin^e din Belgrad. In anul 1953 sustne aici teza de doctorat, consacrata graiurilor slrbesti din Baèka (Provincia Autonoma Voivodina). In anii urmàtori ifi extinde cercetärile dialectologice voivodinene. Legàturile sale cu aceastä regiune devin fi mai intense in anul 1955, c!nd este ales docent de istorie a limbii sirbocroate la Facultatea de litere fi filozofie din Novi Sad, recent ìnfiin^atà; acum devine fi membru al Sectei de limba a institutei « Matica Srpska » din Novi Sad. Ultimii ani ii petrece la Belgrad, ca membru al redactilor unor reviste fi colaborator al mai multor institut» ftiintfice din ^arä (in special al Institutului balcanologic din Sarajevo, reorganizat de regre-tatul H. Barié) fi din sträinätate.
      Opera ftiintficä a lui Ivan Popovié consta din trei cärfi tipärite fi circa 100 de lucräri fi articole de specialitate, dintre care vreo 30 publicate in reviste de lingvisticà cunoscute din sträinätate ; la acestea se mai pot adàoga circa 250 de articole popular-ftiintfice publicate la rubrica « Limba noasträ », in ziarul « Borba » de la Belgrad in curs de mai multi ani (din 19.X.1955 pinä la 26.VII.1961).
     Ga volume aparte a tipärit : Istorija srpskohrvatskog jezika (Matica Srpska, Novi Sad, 1955, 165 p.); Kako je postao nai jezik (Decja knjiga, Beograd, 1956, 40 p. ; edifie pentru elevi a istoriei limbii sirbocroate) ; Geschichte der serbokroatischen Sprache (O. Harras-sowitz, Wiesbaden, 1960, 687 p. + 15 hart + 1 hartä in culori ; edi$ia germana este, fafä de cea sirbocroatä precedentä, mult amplificata, completata fi imbunätättä). Teza sa de doctorat, Govor Gospodjinaca u svetlosti backih govora kao celine, va fi inseratä (cf.
656