§i romini a fost para§utat in Slovacia in muntii din raionul Tisovec—Dobfina1. Grupul romln fácea parte din deta§amentul de partizani sovietic « Kalinin ». Partizanii romini au intreprins o serie de ac^ium importante. Astfel, ei au minat §oseaua Lipnik—Dob§¡ina, aruncind in aer coloane de ma§ini hitleriste. De asemenea, au aruncat in aer un viaduct pe linia feratá ce leagá Slovacia de Ungaria, important punct de trecere a trupelor fasciste2.
    Aceste grupári mixte de partizani fórmate din sovietici, slovaci, cehi, romini, unguri §i polonezi au fost instruite pe lingá Statul Major Ucrainean de partizani 3. In octombrie 1944 ac^ionau in Slovacia 9 brigázi, 6 grupári mari §i 32 de deta§amente, insumind cifra de 18.000 partizani4.
    In septembrie 1944, trupele Frontului 4 Ucrainean, din care fácea parte §i corpul cehoslovac, au pornit ofensiva in scopul de-a pátrunde prin rásárit in Cehoslovacia, in ajutorul rásculat-ilor. In ziua de 6 octombrie 1944, trupele sovietice §i cehoslovace sub comanda maresalului Konev au strápuns defileul Dukla §i au trecut graniza de stat a Republicii Cehoslovace 5.
     In luptele pentru defileul Dukla §i-au dat viata 80.000 de ostasi sovietici §i cehoslovaci. De aceea ziua de 6 octombrie este ziua armatei cehoslovace §i ziua prieteniei sovieto-cehoslovace. Klement Gottwald a spus: « La Dukla s-a náscut o lozincá, intrata adinc in sentimentele ¡-si conijtiinCa poporului nostru: « Pe veci cu Uniunea Soviética! Cu Uniunea Sovieticá §i niciodatá altfel»e.
    Trupele Frontului 4 Ucrainean inaintau din spre rásárit, cind trupele sovietice §i romine incadrate in frontul 2 Ucrainean au pátruns in decembrie
1944	din spre sud. Pina la 12 ianuarie 1945, trupele romine, aláturi de cele sovietice, au dus ac^ium in raionul frontierei maghiaro-cehoslovace, la sud-vest de Kosice, pe platoul Silicka etc., pátrunzind pe teritoriul Cehoslovaciei.
    Pentru a in^elege importaba sectorului in care au luptat trupele romine trebuie sá se facá únele precizári, privind situaría intregului front. In primele zile ale lunii ianuarie 1945 frontul hitlerist prezenta un mare iei-sind in partea de est a Cehoslovaciei, denumit in documéntele operative romine^ti «ie§indul slovac »7. Frontul sovietic intre Marea Balticá §i cea Adriaticá era «... frag-mentat in douá de regiunea muntoasá al cárei centru il forma sistemul Tatra Micá—Tatra Mare »8. Avind forma unui are curbat spre est, acest iesind se sprijinea la nord pe riul Neisse iar la sud pe Gronul inferior. In interiorul arcului se gáseau numeroase masive §i lanturi muntoase care-i asigurau o mare tárie naturalá. Acest teren puternic fortificat se preta la o rezistentá indelungatá, stinjenind inaintarea trupelor sovietice in celelalte sectoare 9. Ac|iunile ofensive duse de fortele Frontului 4 Ucrainean si de aripa dreaptá a Frontului 2 Ucrainean in februarie—martie 1945 aveau drept scop reducerea acestui ie§ind si zdrobirea fortelor inamice de aici10.
     1	Ibidem.
     2	Ibidem.
     3	RoKyMeHtnbi u MamepuaAbi. . ., doc. 141, p. 267.
      4	JIoKyMenmbi u Mampuajtebi. . . , doc. 141, p. 268.
     5	Ibidem, doc. 108, p. 202 (generalul Svoboda cátre Mare?alul Konev).
  ® K.GOTTWALD, M36panHue npouaeedemiH,, tom. II, Moscova, 1957, p. 67.
     7	L. LOGHIN, Participarea trupelor romine . . . , p. 9.
      8	Contribufia Rominiei . . . , p. 424.
     9	Ibidem, p. 424.
     10	Contributia Rominiei . . . , p. 425.
8