E?afodajul argumentarii lui putea fi insa u§or zdruncinat prin includerea in analiza §i a altor opere tolstoiene, de aceea el evita prudent, in articolul comemorativ scris in 1908, «scrierile tirzielnice », nu analizeaza bunaoara «teribilele infamii » din « Invierea » sau « Puterea intunericului », ci vorbeste despre ele doar «in liniamente mari », care, evident, nu angajeazfi la nimic, nu implies expunerea clara a atitudinii criticului fa^a de aceste opere. Se §tie cfi tocmai « Invierea » §i « Puterea Intunericului » constituie chintesen^a realis-mului critic tolstoian, fiind un corespondent artistic al publicisticii scriitorului rus, §i in primul rind al articolului « Nu pot sS tac », cele mai revelatoare ¡ji substantiate opere sub aspectul reflectarii epocii premergStoare primei revolu^ii burghezo-democratice ruse.
    La un interval relativ scurt dupä apari^ia studiului din 1892, Duiliu Zamfirescu a primit riposta cuvenitä in articolul « Artistii cetä^eni », semnat de C. Dobrogeanu-Gherea in revista « Literatura §i §tiin|ä » (1894).
     Criticul sus^inea si exemplifica aici, pe un vast material oferit de literatura universalä din ultimii 150 de ani, o tezä esentala a esteticii sale materia-liste, enuntatä anterior incä in studiul « Personalitatea in artä », §i anume cä arta « este productul mijlocului natural §i mai ales social, poartä pecetea timpului in care s-a aleätuit, a societari in care s-a produs » 1. Pe linga problema determinismului social al artei, in articolul « Arti§tii cetáteni » Gherea demonstra tendentiozitatea ei §i caracterul obligatoriu al influen^ei operelor literare asupra dezvoltärii societàri, relevind mesajul ideologie, adesea revolutionär, al creatici artiçtilor geniali. Este adevârat cá in acest articol C. Dobrogeanu-Gherea nu se ocupä exclusiv çi nu analizeazä detaliat operele lui Tolstoi, urmärind cu totul alt scop, dar le include in argumentarea sa pentru a ilustra interdependen^a dialecticá existentá intre societate §i suprastructurá, respectiv literatura beletristica. Pentru prima data in critica romineascä C. Dobrogeanu-Gherea scoate in eviden(.á problematica socialá, legátura indisolubilá a romanelor lui Tolstoi cu epoca in care au fost create, exprimarea unor inalte ideahiri sociale. Atragerea aten(iei opiniei publice din tara noasträ asupra lite-raturii ruse, de la Puçkin la Tolstoi, sub acest aspect, este cu atit mai importantä cu cît criticul « Contemporanului » se bucura de un deosebit prestigiu in rindurile generatici tiñere çi articolul säu avea sä contribuie la propagarea literaturii ruse tocmai in perioada cînd Titu Maiorescu, întemeietorul criticii academice, idealiste, däduse dovadá de dezinteres si o totalä lipsâ de compre-hensiune fatä de romanul rus, desi cititorii çi mai aies scriitorii vremii cunosteau çi doreau sá cunoascá mai bine literatura rusä, care i§i cucerise recunoasterea pe plan mondial.
    « Scriitorii geniali... — spune C. Dobrogeanu-Gherea in ,,Artiçtii cetä-teni“ — care in adevär au exprimât epoca lor . . . au fost nu numai mari artiçti, dar çi mari cetäteni, au stat in adevär la inältimea idealä a epocii lor »2.
    Explicaba pe care o dä Gherea geniului este in fond biologistä, la moda in secolul al XlX-lea. Geniul, dupä pärerea lui, este ofire mai sensibilä decit ceilalti oameni, de aceea percepe mai viu « tóate dezacordurile vie^ii, tóate relele, toate mizeriile, §i cu cit le simte mai cu tärie, cu atita lucreazä mai cu tärie
   1	C. DOBROGEANl'-GHEREA, Studii criiice, E.S.P.L.A. Vol. I, p. 34.
     2	Ibid., p. 294—295.
268