Din tre materialele referitoare la navigatia raguzanà refinem indeosebi studiul « Dubro-vacki galijun druge polovice XVI stoljeéa * al lui Josip Luetié 1, din care reiese cà raguzanii construiau in secolul al XVI-lea cel mai bun tip de corabie numit galiun. Istoriei comertului raguzan li este consacrai articolul lui Stjepan Vekarié « Dubrovacka trgovaika flota 1599 godine»2.
      Problemele economice sìnt tratate doar in citeva articole referitoare la situala economica a insulei Vis In prima jumàtate a secolului trecut, a orafelor Split fi Raguza, tot In prima parte a veacului trecut fi, respectiv, in secolele XVII fi XVIII 3. Ni se pare cà 3—4 articole de analizà a aspectelor economice reprezintà prea pu{,in In raport cu spafiul alocat altor probleme In paginile volumelor. De asemenea socotim un neajuns faptul cà aspectele luptei de clasà sint studiate numai in douà articole din cite sint incluse In cele cinci volume ale Institutului. Unul din aceste articole se reterà la istoria orafului Zadar (Zara)4, iar celàlalt la istoricul formàrii unei posesiuni feudale pe insula Hvar5. Lipsa unor preocupàri suficiente de fenomenele de bazà ale istoriei litoralului adriatic fi plasarea pe ultimul pian a problemelor privind luptele sociale, denota o pozifie care nu este de natura sà ajute analiza profundà a fenomenelor studiate.
      Volumele mai cuprind studii interesante privind unele probleme de istorie politica, de diplomatica, de limbà fi toponimie. Printre acestea, atrage atenfia studiul etnografie semnat de Olga OStric 9 din care aflàm, printre altele, cà obiceiul copiìlor din Raguza de a merge cu urare de Anul Nou se chiamà « Kolende » fi cà ei merg atunci « kolendati » (= a colinda, p. 468).
      Este de asemenea interesant studiul lui Mirko Deanovié despre terminologia veche pescàreascà pe insula Lopud 7. Acest studiu constituie o continuare a preocupàrilor cunoscu-tului balcanolog Petar Skok. In glosarul anexat expunerii gàsim o serie de cuvinte8, làmu-rite de autor prin comparale cu cuvintele asemànàtoare din limbile latinà, italiana, greacà precum fi cu cuvinte din graiul venefian fi din graiurile altor insule din Adriatica. In douà cazuri se recurge la comparale cu graiul istro-romin. Nu ar fi fost de prisos, dupà pàrerea noastrà, sà fie semnalate fi unele asemànàri izbitoare cu limba rominà, mai cu seamà in cazul cuvintelor : banca (de fezut), bita, bucca, bracul (citefte: bra^ul), incet, incetat, kar (despre care autorul zice cà nu i-a putut cunoafte provenienza), krap, mijerla (citefte: mierla), sak, sopa, Skojka (scoica) eie. Nu este exclus ca aceste cuvinte sà fi fost influenzate de graiul romanic din Balcani fi din Dalmata, apropiat de limba rominà primitiva.
     Douà studii fac medium despre vlahii balcanici. Intr-un raport din secolul al XVIII-lea càtre guvernul din Viena, analizat de M. Novak 9, este citata cronica lui Nikola Vuciéevié — Bona din 1667 care men^ioneazà pe vlahi in legatura cu cutremurul de atunci fi in legatura cu edificiul spitalului din Raguza.
      Mai numeroase sint referirile la vlahi In studiul « Dubrovacke vesti o Skender-begu Crnojevicu i Crnoj gori pod njegovom vlaSéu * al lui Bogumil Hrabak10. Aci se aratà cà vlahii din Herf ego vino ifi fàceau sirntità prezen^a la granila Republicii raguzane prin acti-unile desfàfurate mai intens In perioadele de Incetare a campaniilor turcefti in Adriatica. De aceea, zice autorul, « Pentru cercetarea istoriei Muntenegrului este foarte edificatoare analogia cu economia fi organizarea gentilicà a vlahilor din Herjegovina » (p. 425). Autorul studiului constata de asemenea cà mifcàrile in masà ale vlahilor, desfàfurate conco-mitent cu agitabile muntenegrenilor, au determinai pe turci sà intervinà fi sà-fi consolideze stàplnirea numind ei cite un voievod peste mai multe nahii de vlahi. In martie 1514, grupu-rile de vlahi din Herfegovina erau reprezentate de voievodul din Novi, pe nume Pìrvan (p. 427—428) u.
      In legàturà cu problema vlahilor din nordul Peninsulei Balcanico se poate menziona fi topicul de rezonanfà romineascà « Vadea Sacà » din Groajia, pe care 11 surprindem In titulatura nobiliarà a lui Theodor Karacsay von Walje Szaka, autorul unor rapoarte din 1831—1838 despre P. Petrovié-NjegoS fi despre Muntenegru 12.
     ‘ Voi. VI —VII, p. 129—141.
      •	Voi. Ili, p. 427—431.
     » Voi. VI —VII, p. 9—24; 77—96; 267—282; IV —V, p. 417—454.
      •	Voi. IV —V, p. 503—526.
      ■	Ibidem, p. 659—672.
      •	Voi. Ili, p. 443—470.
      ’ Voi. Ili, p. 149—178.
      •	Ibidem, p. 153—175.
     •	Voi. VI — VII, p. 267—282.
      15 Voi. VI — VII, p. 419—439.
      11	Acest nume nu este mentionat In studiul lui S. DRAGO,VI Ut, Vlahii din nordul Peninsulei Balco,-nice in evul mediu, Bucure$ti, 1959, 224 p.
     11	Voi. VI — VII, p. 173—204.
503