I
     a§ezàrilor bulgare fata de autoritàrie tàrii si din faptul cà aceste asezàri « sint aparate zelos §i peste màsurà de pristavii lor ». Din aceastà cauzà generalul Komnino propusese lui Kutuzov ca bàjenarii — màcar cei venivi de la 1810 Incoace — sa nu se mai bucure de nici un fel de privilegii, ci sa fie trecuti in rindul birnicilor — fapt pe care Kutuzov nu 1-a aprobat1. $i |iganii unor boieri din Bucuresti se ascunseserà la bulgarii din Giurgiu. Cind a venit mumba§irul sà-i aducà ínapoi, acesta n-a putut executa poruñea « din pricina unui Enache càpitan ce este asupra slrbilor de acolo », care au pus « pà zigani de 1-au §i bàtut »2. Kutuzov insu§i lua màsuri pentru ca pristavii sà nu permita ascunderea printre colonisti a tàranilor localnici ce voiau sà scape de piata darilor 3.
          0	altà formà sub care s-a manifestai solidaritatea de clasà dintre bàjenari, fie ei bulgari, slrbi sau al|ii, §i bà§tina§i era aceea a cererii unor anumite avan-taje de care insà se bucurau mai mult localnicii decìt noii veniti. A§a erau de exemplu acele « gàzduiri » si cazàri de trupe in trecere, obligate inso|ità de mari pagube pentru tàrani si de care ei se plingeau adesea. Krasno-Mila-§evici arata, in acelasi raport al sàu cètre Kutuzov, cà bàjenarii venivi de din-colo de Dunàre « cer scutirea caselor lor de gàzduire », dar in acele sate « cea mai mare parte a locuitorilor o reprezintà bà^tinasii §i dacá se va satisface aceastà dorintà a celor dintii (a bàjenarilor), atunci §i acestia din urmà (localnici) nu vor mai da gàzduiri » 4.
          In sfir§it, aceste sate ale bàjenarilor, in care autoritàrie locale nu puteau intra, au oferit cel mai sigur §i mai comod adapost haiducilor romini, bulgari sau slrbi. Din raportul spàtarului Pantazoglu — afirmà Krasno-Milasevici — care primise « sarcina urmàririi si arestàrii hotilor §i tllharilor », se vedea cà dintre cei prinsi in anul 1811, unii erau bulgari si sirbi venivi de pe celàlalt mal al Dunàrii ; cà acesti «tilhari», dupà fiecare expeditie mai mare se retràgeau « pentru odihnà un timp oarecare In aceste sate, dupà care cutreerau iarà§i Principatele » §i cà « polcovnicii si càpitanii spàtàriei sint impiedica|i sà facà cercetàri in satele bulgare, deoarece conducàtorii acestora li se impotrivesc, iar tilharii i§i gàsesc acolo un adàpost sigur » 5. Astfel, la 30 sept. 1811, Divanul aràta generalului Stetter cà in jud. Muscel s-au ivit « 17 tilhari arnàuti, sirbi ?i romini, care au jefuit cásele unor polcovnici », dintre care unii « fiind slujbasi dà dijmàrit i-au luat §i taleri 200 din banii dijmàritului ». Jaful a durat patru ceasuri, stringindu-se acolo trei sate, iar polcovnicii spàtàriei, care erau prin apropiere, n-au indràznit sà intervinà6.
   De asemenea, in iulie 1812, in jud. Ialomita « s-au ivit 12 tilhari... care intrupindu-se §i cu alti sirbi tot de peste Dunàre ce sà stàpinesc dà càtre ofi|er Labobratovici, comandir bulgarilor... §i luindu-sà dupà dinsii i-au izgonit pinà au intrat in satele sirbe^ti, unde acolo intr-acele sate polcovnicului nu-i ! este ingàduit dà a càlca»... 7. In sfir§it, o solidaritate de clasà se vede §i intre
          1	Vezi raportul lui V. Krasno-Milasevici càtre Kutuzov, in JjoKy Menni hi u Mamepua.Au, p. 51—52.
          2	ARH. ST. BUC., Mss. 66, f. 240.
          3	HoKyMenmu u MamepuaAU, p. 33.
          4	MoxyMenmu u MamepuaAU, p. 51.
           6 Ibidem, p. 53.
          6	ARH. ST. BUG., Mss. 66, f. 140—140 v.
           1	Ibidem, f. 233 v.—234. Vezi pentru alte cazuri f. 157 v., 170 $. a.; Vezi fi ARH. ST. BUC., Mss. 65, f. 104 (Barbul si Nicola sìrbii, impreunà cu rominii Ion Burea, Tudor Miclàuf, Moise Moga f.a).