Berlin, cu ocazia discutárii piesei, Kruczkowski sublinia concepjia ideologica, atit de dar §i lapidar exprimatà in primul titlu, care a determinat geneza operei: «(...) de mult timp, cu mult inainte de 1939, era dar §i evident pentru mine cà sirmele ghimpate ale adevàratului front de luptà pentru evoluta lumii in etapa actúala, nu delimiteazà strict geografie popoarele intre eie (...) §i cà, in Germania, eie se aflau §i se aflà incà §i astàzi intre democrazie §i fascism sau neofascism, intre pace §i ràzboi. In Polonia noi trebuie — ca $i voi in Germania — sà desàvir§im o muncà uria§à pentru educala najiunii. De cinci ani fórjele progresului in Jara noastrà efectueazà
o	muncà extrem de dificilà §i laborioasà nu numai pentru a transforma fórmele orinduirii, economiei ?i societàri, ci §i pentru a transforma modul de gindire al maselor largi populare. Istoria §i vechile raporturi sociale au acumulat in constiinja §i, in particular, in substratul emozionai, atitea reziduri, §ocuri, aprehensiuni §i false judecàji, incit se poate vorbi deschis de necesitatea unei zguduiri intelectuale in spiritul unui internationalism sincer, bazat pe un adevàrat patriotism popular, eliberat de isteria §ovinà. §i aceastà schimbare este in curs de a se realiza, clasa muncitoare §i intelectual» progresisti fiind principalii ei promotori. Tocmai datorità acestui proces, acestei evolujii istorice s-a nàscut piesa mea Nem\ii, deoarece chestiunea atitudinii noastre fajà de germani este, in societatea noastrà, unul din criteriile gindirii §i senti-mentelor noastre colective. Familia Sonnenbruch nu e numai o piesà de teatru, mai mult sau mai pujin bunà, ci totodatà, conform concepjiei ?i intenjiilor mele, un act politic §i moral, o íncercare din partea Poloniei de a trece peste fumul dens §i lipicios al amintirilor privind realitájile ocupajiei hitleriste »1.
     Pentru a ilustra aceastà idee, Kruczkowski prezintà in Nem\ii conflictul moral existent in interiorul unei familii de intelectuali din Germania in timpul ràzboiului. Piesa cuprinde o problematicà diversa, aproape fiecare personaj intrupind un tip social, cu tràsàturi psihologice §i conceptii bine definite. Aceasta dà posibilitatea acjiunii sà se desfà§oare pe mai multe registre, vàdind bogàtia conflictelor. In acest sens §i aparijiile epizodice, abundente cu osebire in primul act, prilejuiesc autorului mici studii psihologice, creionate cu indeminare, printr-o asprà economie verbalà, dialogurile fiind scurte, insà permijind, cu mijloace scenice reduse, exteriorizarea unui bogat fond sufletesc. Este cazul unor personaje ca Juryà, Marika, Doamna Soerensen, Fanchette, Schultz etc., care alcàtuiesc. ambianta umanà in care acjioneazà protagoni§tii.
     Figura centralà, in jurul càreia graviteazà intreaga acjiune, de la care pornesc toate fibrele structurii compozitionale ale dramei, este profesorul Sonnenbruch, tip care reprezintà o bunà parte a intelectualitàjii germane din timpul ràzboiului. Avind un fond moral cinstit §i pornind de la principiul cà « omul reprezintà valoarea cea mai inaltà », el nu poate fi de acord cu atrocitàjile sàvir^ite de compatriojii sài in Jinuturile cucerite. Anxietàjile ?i càutàrile personajului nu converg insà spre acjiune, i§i pierd treptat din intensitate datorità singularizàrii sale voite. Befuzà contactul cu savantii stràini, cu care inainte de ràzboi intretinea relatii stiintifice, deoarece «i-ar fi rubine sà-i priveascà in ochi ». Este un « german cinstit », care nu vrea sà aibà nimic comun cu ceea ce Berta, sotia lui, care impàràtà§este ideile fasciste, numei-ste « soarta poporului german ». Preocuparea de càpetenie a profesorului
     1	Vezi Z. JAKUBOWSKI, op. cit., p. 33.
286