b)	bielo- si malo-rusa §i c) malorusá specialá1. In ce priveste elementele polone In documéntele moldovenei-fti, I. Bogdan aratá cá acestea « se limiteazá la únele caracteristici fonetice, cele mai multe aflate in cuvinte poloneze»2. Ge-i drept — adaogá I. Bogdan — actele omagiale ale voevozilor §i boierilor si tratatele cu regii poloni si marii printi lituanieni au multe cuvinte poloneze multe expresii poloneze si fraze íntregi poloneze, care erau redate de catre pisarii moldoveni dupa dictarea curtenilor regali, asa cum s-a spus. In celelalte documente elementul polonez e foarte slab reprezentat. « $i conchide: « Limba oficiala a cancelariei moldovenesti a ramas totu§i pentru totdeauna cea rusa »3.
    Tot lui Bogdan íi datorám si prima lucrare lexicograficá asupra documen-telor moldovenesti si anume glosarul de « cuvinte slave » cuprins in colectia de «Documente ale lui Stefan cel Mare», (vol. II, p. 595—605). Din cele cca. 360 de cuvinte, 40 sint de origine polona (deci 11%): EdKOAHd, EHCKífíi, eaoto, ESpr-KAWCTp-h, paéht'k, toa^k, jkoaa'k,	s. a., cele mai multe au si
echivalentul din rusa, ucraineaná §i polona. In afará de aceasta trebuie relevatá bogátia si varietatea notelor istorice si lingvistice care insotesc documéntele 4.
    Cu putin timp inainte de I. Bogdan, ín 1911, Gh. Ghibanescu publicase un Slovar slavo-romin 5, cu peste 1000 de termeni®, in care sublinia importantul fond de cuvinte de origine ucraineaná, rusa sud-vesticá si poloná din documéntele moldovenesti: « Pentru actele moldovenesti din care am seos Slovarul de fatá — noteazá autorul in Predoslovie — se vede ín mod lámurit cá graiul malo-rus a fost acela care ne-a dat cele mai multe cuvinte si forme morfo-logice ...» si conchide: « Slovarul nostru stá dovadá cá avem asa de putine bulgarisme si sirbisme ín cancelaría moldoveneascá intre 1400—1670, cá putem
      1	« Die gemeinrussischen, die weiss- und klein-russischen, die speziell kleinrussischen (p. 372). I. Bogdan urmeazä clasificarea propusä de V. Jagic in articolul «Unele probleme discutabile » («Einige Streitfragen»), apärut in A. SI. Phil. XX, p. 33—34, care — dupä cum afirmä — i s-a pärut potrivitä.
      2	« u in loc de h (iji) ; i in loc de »i ; p», ao in loc de »po, oao ; a, a pentru q, je ; ah pentru q, e; sing. dat. fern, ivcbIjuihoì m. *crfeuiHO,w*y-, npiAieiyufMy pl. dat k^av*uha\t>... ; sg. gen. sau instr. aiouh (= a\omh, aiomki«) adj. »j-cìpaì1«! ( — -oi), kpohhth, basahcaab, kpoah, kp»ahi|a,
KP»A0ßA, KpOAkKkCTiiO J Sg. gen. nAOHHHU; K'tpHd CA^JKKJ CA^HiH l'H,	PA,\A pAAHTH = WÌem^ Sluzb§
siuzyc, dobrq rad? radzic; k^ìar wiiih, khmìkata = wyj^wszy, ksi^z?ta . . . , aHAPctauiy- c tjhmhiu = 4drow^zu s T^czyna ...» (op. cit., p. 366—367).
      3	Op. cit., p. 377. In introducerea la Documente rominesti in limba slava din mina-stirile muntelui Athos, Bucuresti, 1937, p. 14, se arata cä « 1. Bogdan a intrebuin^at termenul « rusesc » in in^elesul mai larg, cuprinzind pe to{i slavii de räsärit ; intrebuin^area acestui termen poate avea numai indreptä(ire istorica, in sensul regiunii din care ne-a venit aceastä limbä ; nu poate avea indreptätire lingvisticä ».
4	I. Bogdan le imparte in a) hrisoave fi cärti domnefti (adicä interne--n.n.)
— intreg vol. I fi vol. II, p. 1—254; b) tractate (pol. traktat'. — n.n.), acte omagiale, solii, privilegii comerciale, salv-conducte, scrisori (adicä externe) — vol. II, p. 255—496. Vol. II cuprinde fi un indice de cuvinte rominefti (p. 606—609) si altele pentru nume de persoane (p. 505—541), geografice (p. 545—5&6) si de lucruri (p. 587—594) fi un indice de forme gramaticale rominefti (p. 610—611). Preocupäri lexicografice fi etimo-logice aràtase Bogdan fi in colectia de documente muntene, publicate de el in 1905 (Documente privitoare la relatiile J'arii Rominesti cu Brasovul si fara Ungureascà in sec. XV—XVI, vol. I (1413—1508), p. LXXX fi 382—396) precum fi in alte studii de mai micä intindere.
      5	Apàrut ca anexa la Ispisoace si zapise, vol. Ill, p. II. Iafi, 1912, IV + 74 p. Defi cronologie, Slovarul este anterior lucrärii lui 1. Bogdan, totufi ìntiietatea trebuie acordata acestuia din urmà, intrucit colectia sa fusese data la tipar incä din 1909, dar a fost terminata de abia in 1913 din cauza imbolnàvirii sale (cf. I. Bogdan, Documentele lui ftefan cel Mare, vol. I, introducere, p. X —XI).
     6	Calculul aparfine lui Gh. Mihäilä, in SCL, 1959, no. 3, p. 480.
170