La filíala din Iasi
     1)	26 ianuarie : Cere. st. ZAMFIRA MIHAIL, Lucràri consacrate sludiului limbii ruse apàrute in limba rominà pinti la 1854.
     2)	8 mai : disisi. PAUL POPA fi asist. V. CRÁCIUN, Douà monografii sovie-tice despre M. Sadoveanu.
     Comunicàrile prezentate s-au bucurat de buna apreciere a numerofilor participante In cadrul diseutiilor s-au fàcut o serie de observafii fi completàri, menite sS aprofundeze problemele dezbàtute fi sà ducà la imbunàtàtrea lucrárilor respective in vederea publicàrii.
     In nfarà de aceastà activitate fi de pregàtirea pentru tipar a noilor volume « Romanoslavica », comitetul Asociafiei Slaviftilor din R.P.R. a definitivat, cu participarea unui mare numàr de membri ai Asociatiei, lista comunicàrilor ce vor fi prezentate la ce] de-al V-lea Congres International al Slaviftilor, care va avea loc la Sofia in zilele de 17—23 septembrie 1963. Aceste comunicàri vor fi publícate in «Romanoslavica», in limbile rusà, francezà fi bulgara, precum fi in cele douà volume ' pe care le va edita Comitetul slaviftilor bulgari in vederea Congresului.
     In activitatea sa, Asociaba Slaviftilor din R.P.R. s-a bucurat de un larg sprijin material fi moral din partea Ministerului lnvà{àmìntului fi personal din partea tovaràfului ministru acad. Ilie Murgulescu, càrora comitetul Asociatiei le exprimà fi pe aceastà cale recunostinja sa. in organizarea acfiunilor sale Asociaba a càpàtat de asemenea sprijinul Academiei R.P.R., reprezentatà in comitetul Asociajiei prin academicienii Emil Petrovici, Petre Constantinescu-Iasi fi' Al. Rosetti. Asociaba a fost primita ca membru colectiv in Comitetul National al istoricilor din R.P.R., la 18 aprilie 1962. Printre alte institute ftiin^ifice, Asociaba colaboreazà cu Institutul de Studii Romino-Sovietice.
      Comunicàrile Asociatiei Slaviftilor au avut loc, ca fi ìnainte, in sala Muzeului de istorie a Orafului Bucurefti (Bd. 1848, nr. 2), iar la Cluj fi Iafi in cadrul facultà{ilor de filologie respective. Comitetul Asociatiei exprimà fi pe aceastà cale mutyumiri Directiei Muzeului fi Decanatelor celor douà facultà^i.
      La 21 iulie 1962 a avut loc, in fata consiliului ftiin^ific al Facultàfii de filologie a Universitari — Bucurefti, susfinerea disertatici de candidat in ftiin^e a lect. Tatiana Nicolescu, membru al Asociali Slaviftilor: L. N. Tolstoi fi literatura rominà.
     Ampia lucrare a Tatianei Nicolescu — din care unele capitole au fost publícate anterior— cuprinde : o parte introductivà (capitotele: Tolstoi in Rominia fi despre Rominia ; Personalitatea lui L. N. Tolstoi fi opinia publicà romineascà din timpul viefii scriitorului) fi o serie de capitole consacrate urmàtoarelor probleme : pàtrunderea fi ràspindirea operei lui L. N. Tolstoi in Rominia (pinà la 1917; intre 1917 — 1944; intre 1944—1960); lupta de opinii in jurul operei lui Tolstoi in Rominia la sfirfitul sec. al XIX-lea — inceputul sec. al XX-lea.fi intre cele douà ràzboaie mondiale; ecoul fi influenza operei lui Tolstoi in creala unor scriitori romini de la sfìrsitul sec. al XIX-lea fi din prima jumàtate a sec. al XX-lea; critica noastrà nouà despre L. N. Tolstoi; 1960 — anul Tolstoi. Partea a doua a lucràrii cuprinde note, o bibliografie a operelor lui Tolstoi apàrute in rominefte fi a materialelor critice scrise despre el intre 1880—1960 (circa 2500 titluri), bibliografia izvoarelor fi a lucràrilor critice consultate.
     Disertala a fost apreciatà favorabil de recenzent» oficiali (acad. T. Vianu, acad. E. Petrovici, prof. M. Novicov), de o seamà de specialifti sovietici, care au trimis observatii la autoreferat (acad. N. K. Gudzii, prof. dr. T. Motiliova fi alti), fi de participan^ la discuti, intrunind unanimitatea voturilor Consiliului ftiintific al facultàtiifi, ulterior, ale Consiliului ftiinjific al Universitari — Bucurefti.
     Aceastà disertate vine sà se adauge disertatiilor de candidat in ftiinfe, din dome-niul slavisticii sau al relatilor slavo-romine, sustnute in ultimii ani, in Uniunea Sovietica, de o serie de membri ai Asociatiei Slaviftilor. Reproducem mai jos, pentru informare, titlurile acestor disertati :
     Al. Vianu, Rusia fi fàrile Ramine la sfirfitul secolului al XVlII-lea (Universi-tatea « M. V. Lomonosov », Moscova, 29 dee. 1953) ;
     Maria Comfa, Ceramica feudali timpurie (sec. VI—XII) pe teriloriul R.P.R. (Universitatea « M. V. Lomonosov», 20 februarie 1956).
     § t. §tefSnescu, Proprietatea feudali in fara Romineascà in secolele al XIV-lea
—	XVI-lea (Universitatea « M. V. Lomonosov», 12 aprilie 1957);
552